Totul despre nori. Cum se formează și câte tipuri există
Norii joacă un rol esențial pentru viața de pe Pământ. Ei aduc ploi și îi ajută pe meteorologi să prezică vremea, dar ne și stârnesc imaginația. Astăzi vă spunem totul despre nori. Aflați cum se formează și de câte feluri sunt norii.
Elementele din care se formează un nor sunt apă și particule (de praf, murdărie sau sare de mare) cunoscute sub numele de nuclee de condensare a norilor, care se găsesc peste tot în atmosferă. Picăturile mici de apă se ridică cu ajutorul aerului cald, iar pe măsură ce se ridică, se răcesc. Mult mai mici decât picăturile de ploaie, picăturile de nori sunt extrem de ușoare și se adună în timp ce plutesc, amestecându-se cu aerul pentru a forma formațiunile pufoase pe care le vedem pe cer.
Norii apar la diferite altitudini, iar în funcție de asta au fost stabilite trei mari grupe:
- nori de altitudine mare: se formează la peste 6000 m;
- nori de altitudine medie: 2000 – 6000 m;
- nori de altitudine joasă: sub 2000 m;
La aceste categorii se adaugă una specială și anume norii Cumulus. Aceștia au abilitatea de a se forma pe verticală, iar ca aspect sunt mari, albi și pufoși. Este vorba despre acei nori care ne stârnesc nouă imaginația luând fel și fel de forme. Din categoria norilor Cumulus fac parte următoarele specii: Mediocris, Humilis, Fractus și Congestus. Aceștia din urmă se diferențiază de ceilalți prin faptul că sunt mai mari atât în lungime, cât și în lățime. Norii de tipul Cumulus sunt specifici vremii frumoase de vară și rar se întâmplă să dea precipitații. În schimb, mai mulți nori de tip Congestus formează nori Cumulonimbus, de la care provin fenomenele violente.
Cele mai întâlnite tipuri de nori
În fiecare din cele trei categorii se regăsesc mai multe tipuri de nori. Specia principală din categoria norilor de altitudine mare este Cirrus. Aceasta, la rândul ei, are două subcategorii: Cirrostratus și Cirrocumulus. Ce este important de ținut minte când vine vorba de acești nori este că ei nu produc precipitații. Asta deoarece acolo sus unde se află temperaturile sunt foarte scăzute, iar picăturile din care se formează sunt în stare solidă, sub formă de cristale de gheață.
Pe cer, norii Cirrus sunt cei care au structura cea mai fină și se aseamănă cu dunele de nisip. Norii de tipul Cirrocumulus sunt la fel de fini și de subțiri, însă se formează în grămăjoare rotunde. De cealaltă parte, norii de tipul Cirrostratus au un aspect lăptos și se întind peste tot pe cer.
Norii de altitudine medie au două specii principale: Altostratus și Altocumulus. Fiind nici prea sus, nici prea jos, acești nori sunt formați atât din picături de apă, cât și din cristale de gheață. Norii Altostratus se regăsesc pe cer într-un strat dens și continuu, sunt de culoare albăstruie sau gri și permit trecerea soarelui într-o mică măsură. Ceilalți, norii Altocumulus, apar în grămăjoare, sunt gri, au un aspect lânos și de cele mai multe ori apar împreună cu alte tipuri de nori.
Norii de altitudine joasă sunt cei caare aduc și precipitații. Din această categorie fac parte speciile Stratus, Nimbostratus și Stratocumulus. Norii din specia Stratus au o culoare gri și sunt responsabili cu ceața, burnița și ploile slabe. Nimbostratus sunt acei nori care aduc precipitații în cantități mari, dar care nu persistă prea mult. Spre deosebire de ei norii Stratocumulus aduc cantități mari de precipitații care pot dura chiar și câteva zile.
Dicționar
Atmosferă: înveliș gazos care înconjoară Pământul, aer;
Dună: formă de relief cu aspectul unor coame paralele, apărute sub acțiunea vântului, situate pe țărmurile joase ale mărilor, pe cursul inferior al râurilor și în regiunile nisipoase;
Burniță: ploaie măruntă și deasă, adesea însoțită de ceață.
Sursă foto: pixabay.com/pcdazero, pixabay.com/sergei_spas, pixabay.com/johnrp, pixabay.com/JACLOU-DL, pixabay.com/abogawat