9 martie – Ziua Sfinților 40 de Mucenici: Ce tradiții respectăm şi ce gătim
Românii au foarte multe ocazii și zile speciale pentru a petrece și a se bucura alături de cei dragi. Astăzi, 9 martie se sărbătorește Ziua Sfinților 40 de Mucenici. Ce tradiții respectăm în această zi și care este povestea acestor Sfinți.
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia este sărbătorită de către Biserica Ortodoxă pe 9 martie. Pe vremuri această sărbătoare se suprapunea cu începerea anului agricol, astfel generând o sărbătoare tradițională românească. Popular este cunoscută sub numele de Mucenici sau Macinici.
În popor, această zi reprezintă sfârșitul zilelor babelor, astfel începând zilele moșilor. Românii obișnuiau în această zi să facă o serie de ritualuri pentru alungarea spiritelor rele. Spre exemplu, lovirea pământului cu maiuri sau bâte, jocul copiilor peste foc, rostirea de descântece pentru venirea căldurii. Mai mult decât atât, în zonele rurale se obișnuiește ca pe data de 9 martie a fiecărui an, cei care lucrează pământul să scoată plugul la arat. Odată trecut prin foc de către fierarul satului, plugul era curățat și purificat. Mai apoi, plugarii încheiau înțelegeri pentru a se ajută reciproc la arat, iar dis de dimineață plugul era scos în fața casei. Sărbătorirea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia din 9 martie reprezintă și începutul ciclului de primăvară.
Cine au fost cei 40 de Mucenici?
Aceștia erau soldați romani creștini, aflați în slujba împăratului Licinius. În anul 320 guvernatorul Armeniei le-a ordona să își renege credința și să se închine zeilor. Cei 40 de mucenici au refuzat, prin urmare au fost întemnițați și torturați. Aceștia și-au dat viața pentru credință. Constantin cel Mare a acceptat creștinismul ca religie în Imperiul Roman prin Edictul din Milan mai târziu. Sfinții și martirii care și-au dat viața pentru credința creștină au continuat să existe în decursul veacurilor, atât în teritoriile fostului Imperiu, cât și în multe alte țări.
În diferite regiuni ale țării noastre mai există, însă și alte denumiri atât pentru sărbătoarea începutului de primăvară, cât și pentru preparatele tradiționale ritualice. Mucenici fierți, mucenici cu nucă sau rahat, mucenici copți din aluat de post, etc.
Rețetă de mucenici moldovenești
În Moldova, rețeta de mucenici este dulce și aromată, deoarece aluatul copt de Mucenici este asemănător aluatului de cozonac, iar la final toți sunt unși cu miere și nucă. Pentru că sunt nelipsiți de la masa de sărbătoare, mai jos vă spunem rețeta pas cu pas pentru mucenici în stil moldovenesc.
Iată ingredientele de care aveți nevoie: 1 kg făină, 400 g zahăr, 4 ouă, 100 g margarină, 40 g drojdie, 400 ml lapte, 200 g miere, 200 g nucă măcinată, 50 ml ulei, esențe după gust. Acest preparat este gata în aproximativ o oră.
Modul de preparare nu este complicat. Din drojdie, 2 lingurițe de zahăr, puțin lapte și puțină făină, luate din ingredientele de mai sus, se face un aluat care se lasă la crescut. Se cerne făina într-un vas, i se face o gaură la mijloc în care se pun maiaua crescută, 3 ouă bătute cu un praf de sare, 200 g zahăr, laptele, margarina moale și aromele. Se frământă aluatul cu mâinile înmuiate în ulei și se lasă la dospit. Din aluatul crescut se rupe câte o bucată de mărimea unui măr din care se fac 2 suluri lungi și subțiri care se împletesc în forma cifrei 8. Se lasă “sfințișorii” puțin la crescut, se ung cu un ou bătut, se așează într-o tavă unsă cu ulei și tapetată cu hârtie de copt. Se dau la cuptorul preîncălzit până se rumenesc.
Între timp, se fierbe un sirop dintr-un pahar de apa și restul de zahar. Pentru a rămâne moi, sfințișorii se trec rapid (1-2 secunde) prin siropul călduț, imediat ce au fost scoși din cuptor, apoi se ung cu miere și se presară cu nucă.
O reţetă şi o semnificaţie
În ziua de 9 martie, în credința populară se spune că se deschid mormintele și porțiile Raiului. Forma de 8 a preparatului culinar reprezintă o stilizare a formei umane, dar și forma infinitului. Având în vedere faptul că rețeta este una cu tentă religioasă, este recomandată ducerea la biserică a mucenicilor pentru sfințire, înainte de consumarea lor. Mucenicii sunt sărbătoriţi cu precădere în Muntenia şi Moldova, dar majoritatea românilor îi prăznuiesc.