Ziua Antidrog – Astăzi vorbim despre sedative, hipnotice sau anxiolitice. Acestea includ benzodiazepinele, substanțele non-benzodiazepinice, carbamaţii, barbituricele şi hipnoticele non-barbiturice. Toate sunt medicamente deprimante ale sistemului nervos central.
Barbituricele sunt sedative prescrise pacienților cu tulburări de somn sau alte tulburări mentale, pentru a-i calma și a-i ajuta să doarmă. Ele acționează asupra sistemului nervos central la fel ca substanțele depresive. Barbituricele au fost inventate la începutul anului 1882 și sunt printre cele mai vechi sedative folosite. Popularitatea acestora a crescut abia în anii 1960, când au devenit un tratament foarte răspândit pentru anxietate, insomnie si epilepsie.
La puțin timp după comercializarea lor în masă, barbituricele au început să fie folosite în mod abuziv pentru a reduce simptomele de anxietate, inhibițiile și pentru a trata efectele nedorite ale drogurilor ilegale. Barbituricele sunt foarte periculoase, deoarece doza corectă pentru fiecare caz este foarte greu de aproximat. Chiar și o supradoză mică poate provoca moartea sau coma.
Consumul de barbiturice poate facilita dezvoltarea dependenței, iar sevrajul poate pune în pericol viața persoanei în cauză. Câteva nume sub care sunt cunoscute barbituricele: jachete galbene, Amy’s, roșu albastru, curcubee, pastile de dormit, „brazi de Crăciun”, etc. (în engleză: tuinal, seconal, nembutal, barbs, downers, blues, reds, sekkies, sleepers, amytal, seonal, goof balls).
Barbituricele pot fi înghițite, dar cei mai mulți consumatori de droguri dizolvă barbituricele în apă și şi le injectează.
Benzodiazepinele sunt medicamente cu efect tranchilizant mediu sau minor. Acestea sunt cunoscute și sub numele de diazepam (Valium, Diazemuls), lorazepam (Ativan), clonazepam (Klonopin, Catapres, Dixarit), alprazolam (Xanax). Folosite în mod excesiv, benzodiazepinele devin droguri, deoarece au același efect ca acestea și au înalt potențial adictiv.
Sunt medicamentele cel mai des prescrise de către psihiatri, deoarece au un spectru larg de utilizare în multe situații clinice. Medicii le pot prescrie în mod legitim pentru următoarele afecțiuni: anxietate; insomnie; tulburări de consum de substanțe; crize de epilepsie; relaxare musculară; inducerea stării de relaxare înaintea anumitor proceduri medicale inconfortabile; ca medicament înaintea anesteziei (de exemplu înainte de operație).
Denumiri de stradă: Benzos, tranx, sleepers, downers, pills, serras, moggies, normies. Tabletele de benzodiazepine pot fi înghițite în cantități mari sau pot fi injectate după ce au fost zdrobite sau se poate injecta substanța gelatinoasă din capsule. De cele mai multe ori se utilizează în combinație cu alte droguri.
Substanțele sedative, hipnotice sau anxiolitice pot fi procurate atât pe bază de prescripție medicală cât și prin comercializare ilegală.
La nivel psihic:
– Dezinhibiție / euforie;
– Apatie / sedare;
– „Stare de beție”
– Somnolență;
– Confuzie;
– Agresivitate;
La nivel somatic: mers instabil, amețeală, greutate de a sta în picioare, vorbire neclară.
Efecte ale consumului de barbiturice
Barbituricele acționează asupra întregului sistem nervos, producând o sedare generalizată. Se reduce frecvența respirației și a contracțiilor cardiace și are loc o atenuare a stării de anxietate. De asemenea, există o oarecare tulburare a proceselor de gândire și memorie. Dozele mai mari duc la pierderea coordonării fizice și apare o „stare de beție”, iar uneori poate să apară și un comportament agresiv.
Efecte ale consumului de benzodiazepine
Benzodiazepinele încetinesc activitatea Sistemului Nervos Central (SNC), reduc anxietatea, au efect sedativ, proprietăți anticonvulsivante, scad tensiunea, induc somnul și relaxează mușchii. Pot afecta funcționarea creierului chiar și la doze scăzute, dar mai puțin decât alcoolul. La doze mai mari produc o „stare de beție” și comportament agresiv. Trebuie prescrise doar pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece au un înalt potențial adictiv.
Surprinzător, combinarea benzodiazepinelor cu alte deprimante ale SNC, cum sunt barbituricele, alcoolul sau opiaceele, produce un efect stimulant, care crește atenția si încrederea.
Efecte adverse mai frecvente ale benzodiazepinelor sunt: sedare, slăbiciune motorie, afectarea funcționării intelectuale, sindrom de sevraj la întreruperea bruscă a utilizării (anxietate, insomnie, sensibilitate excesivă la lumină și sunete, tremor, cefalee, transpirații, hipertensiune arterială, tahicardie, dorința de a lua medicamentul – craving, convulsii).
Abuzul este întâlnit frecvent la populația de sex feminin, datorită efectelor imediate ale administrării de anxiolitice. Utilizând anxiolitice pentru rezolvarea diverselor probleme legate de viața socială (anxietate, atacuri de panică, creșterea performanțelor profesionale), persoanele ajung la un abuz de anxiolitice fără să-și dea seama.
În cazul consumatorilor de droguri, aceștia utilizează doze intoxicante de anxiolitice sau sedative pentru a-și reveni din efectele cocainei sau amfetaminei sau pentru a accentua efectele metadonei.
Persoanele dependente de acest tip de droguri cad în mod repetat, sunt pline de echimoze pe picioare, tremură, sunt foarte nervoase și sensibile la zgomot, transpiră, au halucinații și suferă de insomnii. Efectele barbituricelor durează între 4-16 ore sau mai mult, în funcție de caz.
Dozele mari de barbiturice afectează activitatea nervoasă și musculară și împiedică consumul de oxigen la nivelul țesuturilor. Folosite în doze mici, acționează ca sedativ (au efect calmant). La creșterea dozei, efectul este unul hipnotic sau de somnifer, iar dozele tot mai mari au efect anticonvulsiv sau anesteziant.
Consecințele pe termen scurt ale consumului de barbiturice sunt: dificultăți de vorbire și respirație, stări letargice, oboseală, dezorientare, lipsa de coordonare, pupile dilatate, tulburări de judecată, iritabilitate, stare ușoară de euforie, dispariția inhibițiilor, stări de somnolență.
Printre consecințele pe termen lung se numără: oboseala cronică, lipsa de coordonare, probleme de vedere, stări de amețeală, reflexe încetinite, disfuncții sexuale, dificultăți de respirație.
Barbituricele se prezintă sub formă de pastile sau ca soluție injectabilă. De cele mai multe ori sunt consumate abuziv ca substitut pentru alcool, oferind o senzație de euforie și relaxare. Consumatorii de droguri combină barbituricele cu amfetamine, cocaina și metamfetamina.
Barbituricele sunt uneori consumate excesiv, deoarece anulează efectele nedorite ale drogurilor ilegale. Au efect sedativ-hipnotic, asemenea analgezicelor, pastilelor de dormit și antihistaminicelor.
Administrate în doze corecte, benzodiazepinele reduc anxietatea și insomnia. Uneori, consumatorii se pot simți somnoroși sau amețiți. Dozele mari pot provoca efecte secundare nedorite, de exemplu: stări de somnolență, confuzie, stări de amețeală, probleme de vedere, slăbiciune, probleme în luarea deciziilor, dificultăți de vorbire, lipsa de coordonare, dificultăți de respirație, ușoară pierdere a memoriei de scurtă durată, schimbări de temperament, comportament agresiv, comă sau moarte, ca rezultat al insuficienței respiratorii.
Abuzul cronic de droguri provoacă schimbări fizice și de comportament care afectează relațiile și performanța la locul de muncă. Semne de îngrijorare în cazul adolescenților sunt: schimbări rapide de temperament sau scăderea bruscă a performanței școlare.
Dozele mari pot duce la insuficiență respiratorie, comă și în cele din urmă deces.
În cazul marilor consumatori există riscul apariției hipotermiei (deoarece în perioada de sedare, termoreglarea corpului este afectată – predomina termoliza).
Decesul prin supradoză de benzodiazepine este rar, dar riscul crește în cazul în care ele sunt combinate cu alte deprimante ale sistemului nervos central, cum sunt opiaceele, barbituricele sau alcoolul.
Folosite în doze ridicate, barbituricele pot determina depresia centrului respirator al creierului, iar în caz de supradoză are loc blocarea completă a căilor respiratorii, ceea ce duce la stop respirator și în cele din urmă la moarte.
Unul din cele mai mari pericole ale abuzului de barbiturice îl reprezintă diferența mică dintre o doză calmantă și o doză care poate provoca moartea. Termenul medical pentru această diferență este „indice terapeutic mic”. O doză normală, sigură, este foarte apropiată de o doză letală, motiv pentru care supradoza poate apărea în urma consumului a doar câtorva pastile în plus.
Pe lângă faptul că au un indice terapeutic mic, barbituricele facilitează dezvoltarea dependenței. În urma administrării zilnice pentru mai mult de o lună, creierul dezvoltă dependență, ceea ce cauzează simptome acute de sevraj, în cazul în care consumul este oprit fără supraveghere medicală.
Consumatorii pe termen lung sunt supuși riscului de pneumonie și bronșită. Aceștia pot suferi schimbări extreme de temperament, episoade depresive, pierderi de memorie, tulburări de somn, insomnii, stări de slăbiciune, oboseală.
Unii indivizi pot utiliza sedative sau benzodiazepine în doze care provoacă intoxicația pentru a „atenua efectele adverse” după un consum de cocaină sau amfetamine, sau utilizează doze mari de benzodiazepine în combinație cu metadona pentru „a-i spori efectul”.
Folosite pe termen lung, benzodiazepinele pot crește riscul apariției unor forme de demență, leziuni cerebrale și pot favoriza apariția unor tipuri de cancer sau chiar cauza moartea prematură.
Dependența de benzodiazepine se poate instala cu preponderență la persoanele care suferă de anxietate, dereglări de somn sau probleme de temperament. Adesea, persoanele diagnosticate cu stări de anxietate sau tulburări de somn vor găsi acest medicament util și vor crește dozele progresiv, pentru a-i menține sau spori efectele. Astfel apare dependența, prin administrarea unor doze din ce în ce mai mari, pentru prevenirea apariției simptomelor de sevraj.
Sevrajul: Apare la întreruperea/reducerea unui consum prelungit de sedative, hipnotice sau anxiolitice. Sindromul de sevraj se caracterizează prin apariția a două sau mai multe simptome, ce se dezvoltă în câteva ore sau în câteva zile după întreruperea consumului. Acestea pot fi: hiperactivitate vegetativă (transpirații, creșterea frecvenței cardiace sau respiratorii), tremor al mâinilor, insomnie, greață sau vărsături, halucinații sau iluzii vizuale, tactile sau auditive (cu caracter tranzitor), anxietate, agitație psihomotorie, convulsii grand mal.
Consumul cronic de barbiturice este caracterizat de:
1. Dependență: toleranța și dependența se instalează rapid, astfel că dozele de drog utilizate cresc.
2. Sevrajul apare în 24 de ore de la ultima doză administrată, cu un apogeu în a doua zi și dispar în următoarele 7 – 10 zile. Printre simptomele de sevraj se numără: iritabilitatea, nervozitatea excesivă, delirul, problemele de somn, greața, convulsiile, tremurul, creșterea tensiunii arteriale, transpirația, episoadele de epilepsie, durerile musculare, stările de confuzie, halucinațiile. Din cauză că barbituricele reduc mișcările oculare în timpul somnului, când au loc visele, sevrajul se poate manifesta prin tulburări de somn, cum ar fi coșmarurile, insomnia sau visele lucide.
3. Consumul îndelungat de barbiturice poate duce la comportament agresiv, insomnie, tulburări de memorie, de gândire și coordonare.
Consumul cronic de benzodiazepine este caracterizat de:
1. Dependență: la doze terapeutice reduse, toleranța nu se instalează prea mult și în timp se relatează numai creșteri mici ale dozelor. La cei ce folosesc bzd ca drog, folosind cantități mari, toleranța față de efectele sedative (nu și la efectele anxiolitice) se instalează rapid și dozele cresc foarte mult. Dependența se instalează rapid.
2. Sevrajul poate apărea după numai patru săptămâni de utilizare a unor doze terapeutice (scăzute); gravitatea simptomelor care apar diferă de la persoană la persoană. Cei ce folosesc bzd o perioadă îndelungată sau doze foarte mari, prezintă atacuri de panică, sentimentul irealității, percepții distorsionate, transpirații, agitație și tremurături.
3. Consumul îndelungat de bzd are următoarele efecte: confuzia mentală, afectarea memoriei, depresia, comportamentul agresiv și pierderea coordonării mișcărilor. Injectarea cu ace nesterile sau folosite în comun poate produce infecții grave (HVB, HCV,HIV, septicemie). Injectarea tabletelor zdrobite sau a substanței gelatinoase din capsulă poate determina probleme circulatorii grave, chiar cangrenă.
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timiș este structura teritorială a Agenției Naționale Antidrog – instituție națională cu rol de coordonator în domeniul politicilor antidrog.
Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Timiș oferă: servicii de prevenire a consumului de droguri; evaluarea și analiza situațiilor problematice cauzate de consumul de substanțe psihoactive; consiliere pentru identificarea celor mai eficiente soluții de intervenție preventivă; informare și educare copii, adolescenți și tineri dar și părinți; informare și educare adulți implicați în procesul educativ; servicii de asistență medicală, psihologică și socială; consiliere, evaluare și management de caz pentru consumatorii de droguri (alcool și tutun) dar și pentru aparținătorii acestora.
Adresă: Bulevardul 16 Decembrie, nr. 15, Timișoara,
Telefon : 0256/432351;
E-mail: cpeca.timis@ana.gov.ro
Sursă foto: pixabay.com/qimono