De ce este Vlad Ţepeş… Ţepeş?
Domnitorul Ţării Româneşti, Vlad al III-lea, este cunoscut la nivel internaţional prin prisma personajului fictiv Dracula. Însă istoria renumelui “Ţepeş” este una mai interesantă şi mai apropiată de adevăr. Află de ce este numit Vlad Ţepeş.
De ce este numit Domnitorul Ţării Româneşti, Vlad al III-lea, Ţepeş? Acesta este unul dintre cei mai cunoscuţi domnitori din istoria românească, atât pe plan naţional, cât şi mondial. Domnitorul stă la baza poveştii lui Dracula, vampirul sângeros. Iată mai jos o scurtă lecţie de istorie despre Vlad al III-lea, Dracul, Domnitor al Ţării Româneşti.
Ţara Românească a fost întemeiată de Dinastia Basarabilor. Descendenţii acesteia au fost Dan I (întâiul) al Tării Româneşti şi Mircea cel Bătrân. Succesorii acestora au format mai apoi Casele sau Dinastiile Dăneştilor, respectiv Drăculeştilor. Vlad al II-lea, fiul lui Mircea cel Bătrân sau tatăl lui Vlad Ţepeş, făcea parte din Ordinul Dragonului, o societate militaro-religioasă asemănătoare cu Ordinul Cavalerilor Teutoni. Astfel, Vlad al II-lea era numit Vlad Dracul, după simbolul Ordinului care era un dragon. La un an după primirea titlului, Vlad al II-lea a asediat şi incinerat numeroase cetăţi româneşti alături de armata otomană, consideraţi păgâni care ameninţă integritatea creştină. I-a fost retras titlul de membru al ordinului câţiva ani mai târziu.
Porecla de Ţepeş i-a fost atribuită în timpul domniei, când utiliza frecvent o formă crudă de tortură şi de execuţie. Domnitorul obişnuia să execute public pentru a instaura frica în rândurile populaţiei. Trasul în ţeapă presupunea un par înalt de lemn, ascuţit ca să străpungă şi uns ca să alunece. Victimele erau apoi aruncate în ţeapă şi străpunse de acestea. Ţepeş însă voia să ofere o lecţie din victimele sale, aşa că a îmbunătăţit tehnica pentru a spori gradul de tortură.
Procedura de tortură a lui Ţepeş
Domnitorul ordona ca victimele să fie întinse cu faţa în sus şi mâinile să le fie legate la spate. Ţăruşul era apoi înfipt prin anusul victimei. Aceasta era legată apoi cu frânghii de picioare. Ţepuşa era bătută apoi în corpul victimei cu ciocanul. Acest lucru era executat cu mare grijă, deoarece nu trebuiau atinse ficatul şi inima. În caz contrar, victima putea muri pe loc. Oamenii pedepsiţi astfel sufereau chinuri cumplite, fără a se putea mişca, rămânând în viaţă chiar şi peste noapte.
Motivaţia domnitorului
Vlad Ţepeş a fost răpit în copilărie de către otomani, împreună cu fratele său Radu, cu scopul de a-i educa şi a-i pune în fruntea Ţării Româneşti drept conducători loiali imperiului. Mai târziu, Vlad al II-lea, tatăl lui Ţepeş şi fratele mai mare, Mircea, au fost ucişi sub comanda lui Vladislav al II-lea, descendent al Dinastiei Dăneştilor. La aflarea veştii, tânărul prinţ a jurat răzbunare. Şi într-adevăr, a avut parte. Nu numai că l-a ucis cu mâna sa pe Vladislav al II-lea, dar mai apoi i-a pedepsit şi pe boierii responsabili de aducerea acestuia la tron. Peste 200 de boieri şi soţiile acestora au fost invitaţi la sărbătoarea de încoronare în Cetatea Târgoviştei. Bătrânii au fost traşi în ţeapă şi expuşi pe zidurile cetăţii, în timp ce boierii mai tineri au fost duşi în lanţuri până la Poenari, unde urmau să construiască un castel în numele domnitorului.
Vlad Ţepeş nu avea pic de toleranţă pentru cei lipsiţi de onestitate şi pentru hoţi. O legendă prezintă un negustor cerând protecţie din partea domnitorului pe durata şederii sale în cetate. Acesta venea din Florenţa şi se îndrepta spre Constantinopol. Vlad i-a ordonat negustorului să îşi lase trăsura cu bunuri şi bani în piaţa cetăţii. La plecare, negustorul a observat că îi lipsesc 160 de monede. S-a întors la domnitor şi i-a raportat. Acesta a ordonat oamenilor să caute hoţul şi să îl aducă la curte, iar soldaţilor să înapoieze banii negustorului din visteria regală, punând o monedă în plus. La întoarcere, negustorul a numărat banii şi a observat moneda adiţională, raportând apoi domnitorului cele întâmplate. Ţepeş i-ar fi spus că dacă nu ar fi recunoscut acea monedă ca fiind în plus, ai fi atârnat acum alături hoţului.
Mai multe detalii despre viaţa domnitorului puteţi găsi aici.
Urmăreşte ŞTIRI PENTRU COPII pe Facebook pentru mai multe poveşti din istorie.
Sursa foto: identitatea.ro