Câți dintre elevii români își abandonează studiile?
Deși pare că lucrurile s-au îmbunătățit în ultimii ani, România este totuși un stat ai cărui elevi continuă să renunțe la școală încă din ciclul gimnazial. Câți dintre elevii români își abandonează studiile?
Problemele învățământului în România sunt numeroase și vechi. Chiar dacă uneori se încearcă ascunderea lacunelor pe care sistemul le are, de la programă la dotări, rezultatele cercetărilor făcute scot la lumină una dintre cele mai mari probleme ale unei societăți moderne – abandonul școlar.
5% peste media de abandon europeană
În România rata abandonului școlar s-a redus în ultimii ani. Totuși, țara noastră este încă foarte departe de niște cifre îmbucurătoare. Pe plan național, procentul elevilor care abandonează învățământul este în scădere încă din 2015 când s-a atins valoarea de 19,1%. Spre exemplu, în anul 2017 s-a înregistrat un procent de 18 % iar în 2019 acesta a coborât până la 15%. Am putea considera că sunt niște cifre promițătoare însă chiar și așa ne aflăm încă peste media europeană de abandon, cifrată la 10%.
De ce renunța copiii români la școală?
De ce aleg elevii români să părăsească școala? Una din explicații ar fi că România este un stat în care aproximativ jumătate de populație locuiește în mediul rural. Iar acolo unde accesul la educație este destul de greu de atins. De multe ori, chiar și în anul 2020, oamenii nu găsesc utilitatea învățământului care depășește ciclul primar. Cu toate acestea, un procent destul de mare al abandonului școlar s-a înregistrat și în București (8,3%). Asta înseamnă că tinerii din România nu se simt confortabil cu programa de învățământ și cu metodele folosite. Sărăcia este o altă cauză. Mulți copii abandoneazăî școala pentru a începe să lucreze, chiar dacă asta însemană că fac munci necalificate, prost plătite și, în fond, exploatare.
Zonele cu cel mai mare procent al abandonului
Conform datelor Comisiei Europene, în general sudul Europei tinde să aibă un număr mai mare de elevi care abandonează studiile gimnaziale față de nordul continentului. În România, cele mai afectate zone sunt centrul țării, sudul Moldovei și Dobrogea, zone care ating o rată de abandon școlar de aproximativ 20%. În Letonia sau Croația s-a înregistrat cea mai mica rată de abandon, respectiv 1,9%. O scădere a abandonului necesită atât o investiție economică în sistemul educațional românesc cât și o schimbare de mentalitate. Aceasta ar trebui să militeze pentru utilitatea educației superioare.