NEȘTIUTELE. Româncele care au schimbat lumea. Elena Caragiani, prima femeie jurnalist de război
Sunt aproape necunoscute de cei mai mulți dintre români. În general, despre faptele mărețe ale femeilor știm mai puține. O româncă a inventat elixirul tinereții, alta a inspirat personajul Moneypenny din seria Bond. Știați asta? Că am avut o femeie super-spion în cel de-al Doilea Război Mondial? Sau că prima femeie neurochirurg din lume, ori prima femeie arhitect au fost românce. Lista e lungă, lungă. Noi ne-am propus să le aducem aproape de voi pe aceste femei minunate care fac parte din trecutul nostru și care au schimbat lumea dar, din păcate, nu și-au găsit (încă) loc în cărțile de istorie. Astăzi vom vorbi despre Elena Caragiani, prima femeie jurnalist de război din lume.
Jurnalismul de război este, probabil, cea mai periculoasă formă de jurnalism. Imaginați-vă să vă riscați viața pe front doar pentru a arăta adevărul lumii întregi. Pe Elena Caragiani, protagonista articolului de astăzi, nu a speriat-o acest lucru și cu propriile forțe a devenit prima femeie jurnalist de război din lume.
Se pregătea pentru o carieră de avocat
Elena Caragiani s-a născut pe data de 13 mai 1887 la Tecuci. Fiind fiica medicului macedonean Alexandru Caragiani și a Zeniei Radovic, Elena a fost îndrumată de mică înspre o carieră academică. Asta a făcut ca în anul 1913 să își susțină lucrarea de licență la Facultatea de Științe Juridice, devenind una dintre primele femei din România care a finalizat astfel de studii. Părea că Elena va avea o carieră de avocat de succes și, probabil, asta s-ar fi și întâmplat dacă nu ar fi avut o pasiune ascunsă, și anume pasiunea pentru zbor.
Această pasiune a făcut-o să își schimbe complet cariera. Primele informații despre zbor le-a primit de la cumnatul ei, locotenentul Andrei Popovici. Primul zbor l-a făcut în anul 1912 alături de căpitanul Mircea Zorileanu, profesorul său de echitație, care avea brevet de pilot obținut chiar în Franța. Pentru a își aprofunda pasiunea, Elena Caragiani s-a înscris chiar și în “Liga Aeriană”, școala de pilotaj condusă de prințul George Bibescu. Acest lucru a făcut-o să fie prima femeie cursant la o școală de pilotaj din România.
Discriminarea a făcut-o să plece în Franța
V-ați gândi că toate realizările ei i-ar fi impresionat pe oamenii din acele vremuri. Realitatea era, însă, alta. Elena nu era privită deloc cu ochi buni deoarece, pe atunci, zborul și avioanele erau destinate exclusiv bărbaților. Oricât de tare s-a străduit să obțină brevetul de pilot de la autorități, singurul răspuns pe care l-a primit a fost refuzul. Oficialii români erau de părere că o femeie nu poate să ajungă egală bărbaților în lumea aviației și să piloteze cot la cot cu ei. Cererea ei a fost respinsă și de Spiru Haret, care era în acele vremuri ministrul învățământului.
Singura opțiune pentru Elena a fost să plece în Franța și asta a și făcut. Ajunsă acolo s-a înscris la Școala de Aviație din Mourmelon le Grand. Acolo a excelat, instructorul fiind impresionat la examenul final de măiestria de care a dat dovadă Elena mânuind un avion cu dublă comandă. Astfel, pe data de 22 ianuarie 1915, la vârsta de 27 de ani românca și-a îndeplinit cel mai mare vis. A devenit pilot! În aceea perioadă, în lume mai existau doar 10 femei pilot.
Prima femeie jurnalist de război
Deși primise brevetul în Franța, Elena nu putea profesa în România. Din acest motiv a ales să rămână acolo și s-a angajat ca jurnalist la un cotidian francez. Nu vă gândiți că era un jurnalist oarecare, era un jurnalist de război, adică trimitea informații direct din mijlocul bătăliei. Vă imaginați la cât pericol s-a expus? În presa mondială, Elena era prezentată drept prima femeie jurnalist de război din lume. “Cea mai buna modalitate de a vedea o țară este sa o privești prin ochii unei păsări”, spunea românca în interviurile date ziarelor vremii.
Elena a revenit în țară în 1916, chiar când România intra în Primul Război Mondial. Deși și-a oferit aptitudinile de pilotaj pentru apărarea patriei, aceasta a fost refuzată. Asta nu a făcut-o să se dea bătută. De această dată, Elena a propus să fie lăsată să transporte cu avionul materiale sanitare și medicamente și să participe la salvarea și evacuarea răniților. Statul român a acceptat și în cei doi ani a efectuat zeci de zboruri pentru ajutarea și salvarea militarilor români.
S-a stins timpuriu din viață
Aceste acțiuni au fost primul pas pentru înființarea aviației sanitare din România. De asemenea, Elena a lucrat ca infirmieră la Crucea Roșie, tratând răniți într-un spital din București.
După terminarea războiului, Elena Caragiani s-a căsătorit cu avocatul Virgil Stoenescu și s-a întors la Paris unde și-a continuat cariera de jurnalist. Acolo a ajuns celebră pentru reportajele făcute din avion. Cea mai cunoscută serie de reportaje ale ei au apărut între anii 1917-1928 când Elena a scris despre țări din Africa și America de Sud.
Cariera ei avea să se termine brusc. Din cauza tuberculozei, Elena Caragiani s-a stins timpuriu din viață pe data de 29 martie 1929, la doar 42 de ani. În memoria ei, Banca Națională a României a pus în circulație, în 2012, o monedă de argint dedicată aniversării a 125 de ani de la nașterea primei femei pilot din România.
Sursă foto: centennialofwomenpilots.com, adevarul.ro, wikipedia.org