NEȘTIUTELE. Româncele care au schimbat lumea. Eugenia de Reuss-Ianculescu, activistă pentru dreptul femeilor de a vota
Sunt aproape necunoscute de cei mai mulți dintre români. În general, despre faptele mărețe ale femeilor știm mai puține. O româncă a inventat elixirul tinereții, alta a inspirat personajul Moneypenny din seria Bond. Știați asta? Că am avut o femeie super-spion în cel de-al Doilea Război Mondial? Sau că prima femeie neurochirurg din lume, ori prima femeie arhitect au fost românce. Lista e lungă, lungă. Noi ne-am propus să le aducem aproape de voi pe aceste femei minunate care fac parte din trecutul nostru și care au schimbat lumea dar, din păcate, nu și-au găsit (încă) loc în cărțile de istorie. Astăzi vom vorbi despre Eugenia de Reuss-Ianculescu, activistă pentru dreptul femeilor de a vota. Aflați in ce an au primit femeile din România drept de vot.
În ziua de astăzi, bărbații și femeile au (în teorie) aceleași drepturi aproape în toate țările. Vă vine să credeți că acum 100 de ani, ideea ca o femeie are dreptul la vot era ceva complet ieșit din comun. Fără Eugenia de Reuss-Ianculescu, activistă pentru dreptul femeilor de a vota, această idee putea să rămână ceva neobișnuit și să nu ajungă o normalitate în România.
Educația aleasă și călătoriile în străinătate au contribuit la lupta pentru egalitate
Eugenia de Reuss-Ianculescu s-a născut pe data de 11 martie 1866 în Igești, Bucovina, într-o familie înstărită. Primii ani de studiu i-a petrecut la Școala Centrală din Iași, studii care o pregăteau să ajungă învățătoare. În urma călătoriilor dese în Franța și Italia, Eugenia a dobândit cunoștințe despre literatura clasică și despre arte. Ba chiar în Italia a devenit membra asociației latine și helene (grecești) și a două societăți de istorie dedicate arheologiei și artei. Educația aleasă și călătoriile în străinătate au contribuit mult la formarea ideilor feministe pentru care Eugenia avea să lupte mai târziu în viață.
Prima luptă pentru drepturile femeilor avea să aibă loc în anul 1889. Pe vremea aceea, Eugenia, care se afla în Iași, a încercat să formeze o asociație care să lupte pentru drepturile femeilor la vot. Încercarea nu a avut, însă, succes. Societatea din acele vremuri nu era încă pregătită pentru o asemenea schimbare radicală. Asta nu avea să o oprească pe Eugenia, care s-a ambiționat și mai tare. În urma acestui eșec, tânăra a început o nouă campanie individuală pentru a le aduce la cunoștință oamenilor faptul că femeile nu aveau la fel de multe drepturi precum bărbații.
Problema feministă este la fel de importantă ca și cea economică
În 1906, Eugenia avea să susțină o serie de conferințe publice la București, pe scena Ateneului român. Acolo avea să prezinte întregii țări ideile sale feministe și faptul că ceva trebuia să se schimbe în țară. Ideea centrală a acelor conferințe a fost că problema feministă este la fel de importantă ca problemele economice ale țării. Aceste idei erau foarte controversate în acele vremuri, deși în ziua de astăzi ni se pare ceva de la sine înțeles. Acest lucru i-a adus multă notorietate.
Conferința urma să dea naștere Societății pentru Drepturile Femeilor, societate formată de Eugenia în 1910. Societatea și-a schimbat numele ulterior în “Liga Drepturilor și Datoriilor Femeilor din România”. Alături de Eugenia, la conducerea acestei societăți se aflau Nicolae Minovici, cel după care a fost numit Institutul Național de Medicină Legală, și Constantin G. Disescu, ministrul cultelor și instrucțiunii publice.
Nu vi se pare ciudat că la conducerea unei asociații feministe se aflau tot bărbați? Ei bine, totul a făcut parte din planul Eugeniei de Reuss-Ianculescu. Eugenia dorea să atragă bărbați influenți de partea ei, pentru a putea promova ideile sale mai ușor către publicul larg. De asemenea, dorea să arate că atunci când și bărbații și femeile cooperează, se pot realiza lucruri mărețe.
Visul i s-a îndeplinit chiar înainte să moară
Lupta pentru drepturile femeilor era departe, însă, de a se termina. Eugenia trimitea adesea scrisori Camerei Deputaților și Senatului, în care solicita participarea femeilor la alegerilor locale. Deși nu era singura femeie care lupta pentru această cauza, în 1923, când a fost elaborată noua Constituție, femeile nu au primit acest drept. Asta nu le-a oprit din luptă, iar în anul 1929 au obținut prima victorie. Femeile au primit dreptul de a vota la alegerile locale. Eugenia s-a stins din viață pe data de 29 decembrie 1938, chiar în anul în care femeile primiseră drept deplin de a vota la toate alegerile. Luptele ei au ajutat mult la a crea o Românie în care bărbații și femeile să aibă drepturi egale. Cine știe unde am fi fost astăzi fără ea?
Sursă foto: adevărul.ro, kanald.ro