NEȘTIUTELE. Româncele care au schimbat lumea. Maria Virginia Andreescu Haret – prima femeie arhitect
Sunt aproape necunoscute de cei mai mulți dintre români. În general, despre faptele mărețe ale femeilor știm mai puține. Româncele care au schimbat lumea sunt aduse săptămânal în faţa voastră la rubrica NEŞTIUTELE. Aceste femei minunate care fac parte din trecutul nostru și care au revoluţionat lumea dar, din păcate, nu și-au găsit (încă) loc în cărțile de istorie ne inspiră mereu. Româncele sunt femei extrem de inteligente. Astăzi vom vorbi despre Maria Virginia Andreescu Haret – prima femeie arhitect din România.
Maria Virginia Andreescu Haret a fost prima femeie arhitect din România, obţinând diploma în 1919. Ea a fost şi prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general, statut recunoscut prima dată în cadrul celui de-al XVI-lea Congres de Istorie a Ştiinţei organizat la Bucureşti, în 1981. Anul acesta, pe 21 iunie, s-au împlinit 126 de ani de la naşterea sa.
Fată de familie bună
Maria Virginia Andreescu s-a născut în anul 1894, în Bucureşti. A fost nepoata de frate a celebrului pictor Ion Andreescu. Ea a rămas orfană de mamă la 9 ani şi s-a ocupat de creșterea celor trei fraţi şi de gospodărie.
A făcut liceul în particular şi a dat Bacalaureatul la Liceul ”Mihai Viteazul” din Bucureşti. La 18 ani, cu sprijinul ministrului Spiru C. Haret a obţinut o licenţă specială la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti. În paralel a studiat Belle-Arte şi a realizat un număr mare de acuarele care, astăzi, fac parte din Colecţia de Stampe a Bibliotecii Academiei Române.
La 6 iulie 1919 a absolvit Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti cu menţiunea ”Foarte bine”, fiind prima femeie-arhitect din România. Proiectul său de diplomă, ”O academie de arte frumoase”, a fost distins cu Premiul Ministerului Educației și Învățământului.
Tânăra Maria şi-a completat apoi educația la Roma, călătoriile de studii în străinătate având să devină o caracteristică obligatorie pe parcursul carieriei sale. În 1922 a revenit la București, unde, din cadrul Casei Şcoalelor de pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice, și-a dedicat o mare parte din energie construcțiilor școlare, o problema acută a perioadei interbelice. A lucrat la proiecte din București, printre care Liceul ”Dimitrie Cantemir” și Liceul ”Gheorghe Șincai” (partea dinspre Șerban Vodă). A făcut lucrări și în provincie, în localități precum Bârlad și Focșani.
Arhitecta din familia lui Spiru Haret
Din 1923 a lucrat în Serviciul tehnic al Ministerului Educaţiei Naţionale, de unde s-a pensionat în 1947. În perioada interbelică a reprezentat România la Congresele internaţionale de arhitectură la Roma, Paris, Moscova şi Bruxelles.
În 1928 s-a căsătorit cu un nepot de soră al matematicianului român Spiru C. Haret. Au avut un fiu, Radu.
Printre cele mai importante realizări ale sale se numără o serie de blocuri de pe Calea Victoriei (printre primele la care s-a utilizat betonul armat), pavilionul adminstrativ şi dependinţele subterane ale Aeroportului Băneasa, Liceul ”Gheorghe Şincai” şi Colegiul Naţional ”Cantemir Vodă” din Bucureşti.
Premiată la concursuri
Pentru activitatea sa a primit de-a lungul vieţii nenumărate premii care i-au confirmat valoarea. A fost onorată și la multe concursuri de artă grafică obținând locul I la Băi Făgăraş, dar această lucrare a rămas neexecutată. Maria Virginia a obținut două locuri II pentru ”o aripă nouă la Ministerul Domeniilor din Bucureşti” și ”Internat pentru Şcoala de Meserii din satul Năsăud”, însă nici acestea nu au fost executate. În ultimii ani ai vieţii a realizat monografia ”Istoricul clădirii Teatrului Naţional din Bucureşti”.
Clădirile de locuit au constituit un alt punct de interes, proiectand și executând zeci de case individuale sau cu mai multe apartamente, atât în București, cât și în alte orașe.
Multe clădiri îi poartă semnătura
În total, peste 150 de clădiri au purtat semnătură arhitectului Virginia Andreescu Haret. Ea a realizat mai multe blocuri pe Calea Victoriei din Capitală, printre primele din beton armat. Pe lângă blocuri, case și vile, a clădit destine, fiind preocupată îndeosebi de formarea în școli a tinerelor arhitecte.
A publicat, totodată, numeroase lucrări în revistele de specialitate și a rămas activă până la sfârșitul vieții, ca membru al comisiilor la Asociația Generală a Inginerilor din România – AGIR sau ca profesor în școlile tehnice ale Ministerului de Construcții, printre altele. În 1953 a devenit şi membră a Uniunii Arhitecților din România.
A decedat la 6 mai 1962 la Bucureşti şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu Ortodox, alături de soţul ei Spiru Haret şi socrul, acad. Prof. univ. Ministrul al Instrucţiunii Spiru Haret.
Românii își amintesc de ea
La comemorarea a 50 de ani de la moartea sa a avut loc o conferință susținută de profesorul Virgiliu Z. Teodorescu, la care s-au proiectat imagini ale clădirilor construite de Maria Virginia Andreescu Haret, fiind un omagiu adus primei femei arhitect din România și din lume.
ŞTIRI PENTRU COPII vă ţine la curent cu ultimele noutăţi. Puteţi citi aici un articol despre Astra Film Junior. Intrați pe site-ul nostru în fiecare zi pentru şi mai multe informaţii. Nu uitați să urmăriţi rubrica noastră cu româncele care au schimbat lumea şi săptămâna viitoare pentru a descoperi o nouă româncă care a făcut istorie.
Dicţionar:
Dependinţele: încăpere accesorie a unei case de locuit (bucătărie, baie etc.). Ansamblul acestor încăperi.
Surse: adevarul.ro, identitatea.ro, edițiadedimineață, evenimentulistoric, spatiuldeconstruit.ro
Sursă foto: galeriaportretelor.ro, identitatea.ro, wikipedia, The Movie, ziarulmetropolis, evenimentulistoric, desteptii.ro. adevarul.ro,