NEȘTIUTELE. Româncele care au schimbat lumea. Elena Ghica, prima feministă din istoria României
Sunt aproape necunoscute de cei mai mulți dintre români. În general, despre faptele mărețe ale femeilor știm mai puține. O româncă a inventat elixirul tinereții, alta a inspirat personajul Moneypenny din seria Bond. Știați asta? Că am avut o femeie super-spion în cel de-al Doilea Război Mondial? Sau că prima femeie neurochirurg din lume, ori prima femeie arhitect au fost românce. Lista e lungă, lungă. Noi ne-am propus să le aducem aproape de voi pe aceste femei minunate care fac parte din trecutul nostru și care au schimbat lumea dar, din păcate, nu și-au găsit (încă) loc în cărțile de istorie. Astăzi vom vorbi despre Elena Ghica, cea care nu doar că a fost prima feministă din istoria României dar a fost și prima alpinistă din lume.
Protagonista articolului de astăzi este Elena Ghica, cunoscută și sub numele de Dora d’Istria. Pe lângă faptul că a fost prima feministă din istoria României, luptând pentru drepturile femeilor deja din secolul al XIX – lea, Elena Ghica a mai fost cunoscută deopotrivă pentru inteligența și talentul ei artistic cât și pentru faptul că a devenit prima femeie care a escaladat Alpii.
La vârsta de 5 ani vorbea deja 6 limbi diferite
Elena Ghica s-a născut pe data de 3 februarie, 1828, în București, într-o familie nobilă din care au făcut parte domnitori și mari boieri ai Țării Românești și Moldovei. Datorită stării finaciare foarte bune a familiei, Elena a avut parte de o educație aleasă. La vârsta de numai 5 ani, geniala tânără învăța deja cinci limbi străine: greacă, italiană, engleză, franceză și germană.
Prima nuvelă a scris-o la vârsta de 11 ani, iar la 14 ani a tradus “Iliada” lui Homer în limba germană. Pe lângă pasiunea pentru scris, Elena avea talent și la pictură. La 16 ani și-a expus primele tablouri.
În anul 1842, la vârsta de 14 ani, Elena a plecat alături de familie în străinătate pentru a studia. Adolescența și-a petrecută la Viena, Veneția și Berlin iar în anul 1846 s-a întors pentru puțin timp în țară, locuind la Iași, alături de familie. La acel moment, Elena stăpânea deja 9 limbi diferite: italiană, engleză, germană, franceză, română, greacă, latină, rusă și albaneză.
A fost nevoită să plece din Rusia din cauza ideilor liberale
În anul 1849, pe vremea când Elena avea 21 de ani, aceasta l-a cucerit pe ofițerul rus Alexandr Kolțov Masalski cu care s-a întâlnit la un bal. Imediat, cei doi s-au și căsătorit și astfel, noul cuplu s-a stabilit la Sankt Petersburg. Rușii au fost uimiți atât de frumusețea Elenei, dar mai ales de inteligența și de talentul ei la pictură. Ba chiar a și câștigat un premiu la un concurs organizat de muzeul Ermitaj, muzeul de artă și cultură din Sankt Petersburg.
Totuși, ideeile liberale urmau să îi facă o viață grea Elenei în Rusia. Miniștrii ruși considerau că ideile Elenei nu erau adecvate pentru imperiul lui Nicolae I, mai ales că în acea perioadă începuse războiul din Crimeea. Se spune chiar că i s-a zis în repetate rânduri să își păstreze părerile pentru ea. Din această cauza, Elena a părăsit Rusia în anul 1856 pentru a s-a mutat înapoi în Occident. Nu putea să locuiască într-o țară în care nu se putea exprima liber. Oficial, ea nu a divorțat de Alexandr, rămânând principesa Kolțov-Malaski, însă, pentru a nu fi recunoscută după nume, Elena și-a ales pseudonimul Dora D’Istria.
A înfipt steagul României la o înălțime de 4.105 m
Înapoi în Occident, Elena a început să își exploreze și latura aventuroasă, nu doar cea artistică. Datorită curajului și a nevoii de cunoaștere, în aprilie 1859 a început explorarea Alpilor și a ajuns să escaladeze vârful Moench din Elveția. Acolo, la o înălțime de 4.105 m, Elena a înfipt steagul României. Astfel, a devenit prima alpinistă româncă și una dintre primele femei alpiniste din lume. În mod cert, a fost prima femeie care a urcat Alpii.
Elena a luptat pentru drepturile femeilor într-o perioadă când acest lucru era de neconceput
În străinătate, scrisul a fost ce a făcut-o cunoscută pe Elena. Aceasta a abordat diferite teme, cum ar fi folclorul, istoria, arta, dar și situația femeilor din Orient. Se spunea despre Elena că a fost un jurnalist deosebit și, de asemenea, o luptătoare pentru drepturile femeilor. Prima sa carte s-a numit “Despre femei de o femeie” și a apărut în anul 1869. În această carte, românca vorbea atât despre starea financiară și socială a femeilor cât și despre dorința de a obține drepturi egale cu cele ale bărbaților. Este de precizat faptul că în acele vremuri, această idee era complet ieșită din comun, și chiar inacceptabilă.
A ales să își doneze averea statului român, după moarte
Totuși, din cauza faptului că își desfășura activitatea în alte țări, nu a ajuns să fie foarte cunoscută în România. Din această cauză, nicio lucrare de-a ei nu a fost tradusă în limba română.
Elena nu și-a uitat, însă, niciodată țara de origine. Deși s-a stins din viață pe data de 17 noiembrie 1888 în casa sa din Florența, românca a ales să își doneze toată averea Primăriei București, pentru a administra spitalul Pantelimon.
Sursă articol: enciclopediaromaniei.ro, adevarul.ro, radioromaniacultural.ro
Sursă foto: wikipedia, radioromaniacultural.ro