NEȘTIUTELE. Româncele care au schimbat lumea. Smaranda Brăescu, prima parașutistă din România
Sunt aproape necunoscute de cei mai mulți dintre români. În general, despre faptele mărețe ale femeilor știm mai puține. O româncă a inventat elixirul tinereții, alta a inspirat personajul Moneypenny din seria Bond. Știați asta? Că am avut o femeie super-spion în cel de-al Doilea Război Mondial? Sau că prima femeie neurochirurg din lume, ori prima femeie arhitect au fost românce. Lista e lungă, lungă. Noi ne-am propus să le aducem aproape de voi pe aceste femei minunate care fac parte din trecutul nostru și care au schimbat lumea dar, din păcate, nu și-au găsit (încă) loc în cărțile de istorie. Astăzi vom vorbi despre Smaranda Brăescu, femeia parașutistă care a uimit toată lumea cu curajul ei deosebit de a sări de la înălțimi impresionante.
Azi,saltul cu parașuta nu mai este ceva foarte deosebit. Există foarte mulți oameni care practică acest sport extrem ca hobby. Totuși, în anii ’30, lucrurile stăteau altfel, iar parașutismul nu era accesibil decât unui număr restrâns de bărbați. Asta face și mai lăudabile realizările Smarandei, femeia parașutist care a doborât recordurile mondiale la sărit cu parașuta și a uimit toată lumea cu curajul ei.
Cine este Smaranda Brăescu
Smaranda Brăescu s-a născut în satul Hănțești, comuna Buciumeni, în județul moldovean Covurlui, data exactă nefiind știută. Unele surse menționează data de 21 mai 1897. Carnetul ei de elevă al Școlii de Arte Frumoase din București menționează data de 23 mai 1904. Cert e că primul ei brevet de aviator menționa faptul că în octombrie 1932 avea 27 de ani. Ceea ce înseamnă că anul ei de naștere ar fi fost 1905.
Important însă este faptul că la finalul anilor ’20, Smaranda Brăescu, care nu era deloc interesată de cochetărie, îi uimește pe toți devenind parașutistă. Foarte mulți au dezaprobat-o. Saltul cu parașuta fiind considerat mai degrabă un antrenament militrar sau un fapt la care recurgi în caz de forță majoră, ca să îți salvezi viața. Foarte puțini înțelegeau de ce o fată ar vrea să facă asta din pasiune.
Începuturile carierei de parașutist
Smaranda inițial și-a dorit mult să ajungă pilot. Această dorință a început în mai 1912 când a fost martoră la unul dintre primele raiduri aeriene ale unui avion militar român. Locotenentul Gheorghe Negrescu (1888 – 1977) zbura pe ruta București – Bârlad când a trecut peste locul unde se afla tânăra Smaranda. În acel moment, aceasta s-a îndrăgostit de zgomotul făcut de motorul avionului Farman III.
În 1928 aceasta s-a decis să își urmeze dorința și să devină prima femeie pilot cu brevetul obținut în țară. Soarta însă nu a fost de partea ei. Din cauza mentalității din acele vremuri, toți comandanții la care a apelat pentru obținerea brevetului au refuzat-o pe motiv că “aviația este treabă de bărbați” și că “țara nu are avioane de izbeliște”.
Acest lucru nu a oprit-o deși mulți dintre noi s-ar fi dat bătuți. Smaranda a găsit o cale indirectă de a își urmări pasiunea: parașutismul. După ce a împrumutat bani de la o cunoștiință, a plecat la Berlin la renumita fabrică de parașute Schröder, unde Otto Heinecke era instructor. Acolo a învățat bazele parașutismului iar pe data de 5 iulie 1928 a făcut primul ei salt de la înălțimea de 600 m. Prin acest salt a devenit prima femeie parașutistă româncă iar România devenea a patra țară din Europa, după Franța, Cehoslovacia și Elveția, care avea o femeie parașutist cu brevet.
Recordurile Mondiale
Primul ei record a fost obținut în data de 2 octombrie 1931 după un salt de la înălțimea de 6.000 m, realizat lângă Slobozia. Acest salt a stabilit recordul român de înălțime atât pentru bărbați cât și pentru femei iar Smaranda a fost decorată cu Ordinul “Virtutea Aeronautică”, clasa Crucea de Aur. Acest ordin era acordat doar aviatorilor cu rezultate deosebite.
Doborârea de recorduri nu s-a oprit aici. În data de 19 mai 1932, Smaranda a reușit să doboare recordul internațional, atât masculin cât și feminin, sărind pe aeroportul Sacramento, California, de la înălțimea absolut impresionantă de 7.233 de metri. Astfel a stabilit primul record mondial absolut (femei și bărbați) al României în domeniul sporturilor aeriene.
După acest succes, în 1934 Smaranda a început cursurile de pilotaj la New York, obținând brevetul de pilot civil. Primul ei avion a fost un avion englezesc de tip Hawk. Acesta a fost cumpărat în 1936 din donații și subvenții ce i-au fost acordate, avion pe care l-a numit “Aurel Vlaicu”. La data de 27 aprilie 1936 a traversat cu propriul ei avion Munții Iugoslaviei.
Cariera de pilot și finalul vieții
Smaranda nu a rămas în istorie doar pentru înălțimile impresionante de la care a sărit cu parașuta, ci și pentru curajul deosebit dovedit la bordul avioanelor. Pe data de 19 mai 1937 a zburat singură cu avionul ei 1.100 km deasupra Mării Mediterane. Zborul a avut loc pe ruta Roma – Tripoli (Tunisia) și a durat șase ore și zece minute. La final a trebuit să aterizeze la Sorman, la 65 de km de Tripoli. De la Tripoli a plecat spre Atena ca mai apoi să survoleze Bulgaria și să aterizeze la București. Prin această performanță a devenit prima femeie-pilot din lume care a avut curajul să facă un astfel de zbor la manșa unui avion cu singur motor.
Următorul ei zbor a fost la fel de impresionant. Acesta a avut loc pe ruta Londa – București, cu escală la Paris. Ceea ce îl face impresionant este faptul că zborul a avut loc în condiții meteo foarte dificile.
În cel de-al doilea Război Mondial, Smaranda Brăescu activa într-o escadrilă aviatică în Cehoslovacia transportând răniți, medicamente, utilaje sanitare și medici.
După finalizarea războiului, aceasta s-a întors în țară, la sora și nepoatele sale din București. La câțiva ani după revenirea în țară, pe data de 2 februarie 1948, Smaranda Brăescu s-a stins din viață.
Sursa: Historia.ro