Povestea lui Winnie the Pooh
Majoritatea îl cunosc pe micul ursuleț grăsuț și galben care iubește mierea. Nu poate fi confundat. El poartă un tricou roșu care i-a cam rămas mic de la atâta miere… Dar de unde a plecat totul? Cine este de fapt acest ursuleț îndrăgit de generații întregi de copii și nu numai? Povestea lui Winnie the Pooh a început chiar din timpul Primului Război Mondial.
Winnie the Pooh a fost un ursuleț real. El a fost salvat de către un locotenent pe nume Harry Colebourn. În 24 august 1914, locotenentul se afla într-un tren care transporta soldați. Când trenul s-a oprit într-un mic oraș din Canada, Harry Colebourn a coborât pentru a lua puțin aer. În acel moment a văzut un vânător care ținea în zgardă un pui de urs care nu părea să aibă mai mult de șapte luni. Când s-a apropiat, Colebourn a aflat că vânătorul avea intenția de a vinde puiul de urs. Asta pentru că nu îl putea omorî la fel cum a făcut cu mama lui. Iubirea față de animale l-a făcut pe acesta să cumpere micul ursuleț plătind 20 de dolari.
De ce Winnie?
Puiul de urs a primit și un nume: Winnipeg. Colebourn a ales ca noul său prieten să poarte numele orașului în care el s-a stabilit după terminarea liceului. Winnie, căci așa era alintat, era tare cuminte. Stăpânul său l-a dresat, recompensele fiind mere și un amestec de lapte cu porumb. Cei doi au petrecut luni bune împreună până când Colebourn a trebuit să plece în război. Atunci, el a hotărât să îl ducă pe Winnie la Grădina Zoologică din Londra. Era cel mai potrivit loc pentru el, deoarece se amenajase recent un habitat pentru urși.
Soldatul se aștepta ca războiul să dureze câteva luni. A promis că după ce se termină totul îl va lua pe Winnie și se vor întoarce împreună în Canada. Când a primit permisie (concediu militar), primul lucru a fost să meargă la grădina zoologică. Winnie era un urs în toată firea, însă la fel de prietenos și de bând. Copiii erau cei mai fericiți fiindcă li se dădea voie să se joace cu el. În 1918, când războiul a luat sfârșit, Colebourn a mers din nou în vizită la urs, dar nu s-a ținut de promisiune. A considerat că acum Winnie le aparține oamenilor din Londra, nu lui. Și-a luat rămas bun de la Winnipeg și s-a întors în Canada unde și-a deschis un mic spital pentru animale chiar în spatele locuinței sale.
Winnie the Pooh, nume dat de un copil
Christopher Robin, fiul scriitorului englez Alan Alexander Milne, a insistat să meargă la grădina zoologică pentru a-l vedea pe Winnie. Era atât de încântat, încât i-a pus nume ursulețului său de pluș Winnie the Pooh. Numele este o combinație între numele ursului de la zoo și porecla pe care i-a dat-o unei lebede pe care obișnuia să o hrănească. Jucăriile lui Christopher Robin Milne au reprezentat o sursă de inspirație pentru scriitor. Așa a luat naștere personajul Winnie the Pooh. El a apărut pentru prima dată în volumul de poezii „Atunci când noi am fost foarte mici” din 1924. Prietenii ursului, Piglet, Kanga, Roo, Eeyore și Tigger, au fost, de asemenea, jucării ale lui Christopher.
Ursul Winnipeg a murit în 1934, la vârsta de 20 de ani. Acest eveniment a întristat întreaga lume. Legătura pe care soldatul Harry Colebourn și ursulețul Winnipeg au avut-o va rămâne întotdeauna o imagine emoționantă. Asta prin statuile care îi prezintă pe cei doi ținându-se de mână.
Christopher Robin și Winnie the Pooh
În 2018 a avut loc, la noi în țară, premiera filmului „Christopher Robin și Winnie the Pooh”. Filmul îl prezintă pe fiul scriitorului Alan Alexander Milne care acum este bărbat în toată firea. Este preocupat foarte tare de locul de muncă și începe să își neglijeze soția și fetița. La un moment dat apare Winnie care are nevoie mare de ajutor pentru a-și găsi prietenii. Cei doi se ajută reciproc, iar Christopher redescoperă plăcerile vieții. Filmul a fost realizat de către Walt Disney Pictures și îmbină mai multe genuri precum: familie, animație, aventură, comedie, dramă și muzical. Un alt film emoționant și amuzant în același timp este Good by Christopher Robin. Nu vă povestim mai multe, dar vă invitam să îl vizionați.
Sursa: zooland.ro
Sursa foto: commons.wikimedia.org, thestar.com, kafakampus.com
