Școala românească în perioada comunistă – reconstituire inedită la Iași
Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi – Muzeul Etnografic al Moldovei, în parteneriat cu Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar USLIP Iași, organizează în perioada 10 martie – 10 aprilie 2020, la Palatul Culturii din Iași, expoziția ,,Școala românească în perioada comunistă”.
Expoziția este inedită, atât prin exponatele reunite, cât și prin anvergură. Publicul este invitat să pășească într-o sală de clasă, reconstituită întocmai după modelul celor din anii ’70 – ’80 ai secolului trecut. Copiii vor descoperi atmosfera în care învățau elevii în perioada comunistă. Adulții vor regăsi aici obiecte care le-au fost, cândva, familiare. Devenite acum exponate, băncile, hărțile, tablourile, rechizitele, uniformele și nu numai au fost reunite de reprezentanții USLIP Iași din colecții personale, urmând ca la finalul acestei expoziții, să fie donate Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
Vernisajul va avea loc marți, 10 martie, ora 11.00, în spațiul Muzeului Etnografic al Moldovei. Evenimentul expozițional marchează împlinirea a 30 de ani de activitate sindicală la nivel județean și național pentru USLIP Iași.
Istoricul Muzeului
Muzeul Etnografic al Moldovei a fost întemeiat în anul 1943. Sarcina de organizare a colecţiilor muzeale i-a revenit conferenţiarului Ion Chelcea, numit de către Rectoratul Universităţii „Al. I. Cuza” la catedra de etnografie. Ion Chelcea, format la şcoala etnografică clujeană, era considerat, în acel moment, drept etnograful cel mai indicat pentru organizarea viitorului Muzeu Etnografic al Moldovei, instituţie care lipsise până atunci Iaşului.
În 1943 se fac primele donaţii, cea mai importantă fiind a magistratului ieşean Iuliu Pascu. Aceasta era formată din 340 de obiecte – ţesături, scoarţe, port popular, ceramică şi obiecte de lemn. Renumitul folclorist Artur Gorovei, care înfiinţase, în anul 1892, la Fălticeni, revista „Şezătoarea”, donează muzeului ieşean biblioteca sa de specialitate. E vorba de aproximativ 500 de volume, cărţi şi reviste, cu rugămintea ca, după moartea sa, biblioteca să-i poarte numele. În prima formulă, muzeul era de fapt o colecţie etnografică dublată de o valoroasă bibliotecă şi exista doar „cu numele”, fiind reprezentat prin directorul său onorific, Ion Chelcea, fără personal, fără local şi fără o subvenţie sau buget care să-i permită achiziţionarea de obiecte.
ȘTIRI PENTRU COPII vă ţine la curent cu evenimentele culturale din ţară.