”Îndrăgostește-te de un exponat!” Campanie inedita la Muzeu
În luna iubirii, săgeata lui Cupidon lovește inclusiv muzeele. Muzeul Național al Banatului din Timișoara sărbătorește dragostea. Aici a fost lansată campania ”Îndrăgostește-te de un exponat!”. Publicul e invitat să își arate dragostea printr-o fotografie.
”Vino la Muzeul Național al Banatului, unde te așteaptă o mulțime de exponate – cum altfel decât minunate – și imortalizează creația preferată. Că e nokia 3310, alcatel one touch, Iphone, Canon, Nikon sau Leica, nu contează. Mizăm pe creativitatea ta și ne bucurăm de ea! Bașca o mai și premiem! Diplome și premii – în trendurile vremii. Dragozmeu sau Dragomuză, acum nu mai ai vreo scuză. Îndrăgostește-te de un exponat!”, transmit reprezentanții instituției.
Ce aveți de făcut? Alegeți una dintre cele 7 zile rămase până la finalul campaniei, veniți la Bastionul Theresia din Timișoara, luați o inimioară din coșul iubirii, faceți apoi o fotografie și postați-o în evenimentul creat pe Facebook, care poate fi accesat aici.
Contorizarea și numărarea aprecierilor o se va realizat în data de 25 februarie, la ora 9,00, iar la ora 10,00 vor fi anunțați cei trei câștigători. ȘTIRI PENTRU COPII a mai scris de-a lungul timpului despre evenimen te interesante care au loc la Muzeul Național al Banatului din Timișoara
Exponatul lunii
Programul de vizitare al muzeului este următorul: de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 (ultima intrare a vizitatorilor fiind permisă la ora 17:30). Lunea, muzeul este închis. Pe durata acestei campanii instituția nu percepe taxă de fotografiere.
În această perioadă, în spațiile expoziționale de la Bastionul Theresia pot fi vizitate mai multe expoziții interesante. Pe lângă acestea se continuă proiectul ”Exponatul lunii”. În februarie este prezentă una din cele trei arme decorative turcești care se regăsesc în colecția de revolvere a Muzeului.
Din lotul celor trei ”arme cu cremene” se distinge așa-numita pușcă de genunchi sau knee-gun, piesă cu un design aparte, mai puțin cunoscută și foarte rar utilizată în spațiul românesc. Armele de genunchi au fost utilizate cu precădere în arealul Anatoliei, în sec. XVIII-XIX, făcând parte din echipamentul călăreților.