”Mica Unire”, primul pas spre România de azi
Stiați că pe data de 24 ianuare se sărbătorește ”Mica Unire”, primul pas spre România din ziua de astăzi ? ȘTIRI PENTRU COPII vă prezintă povestea acestui moment foarte important în istoria noastră.
Războiul Crimeei și Tratatul de Pace de la Paris
”Mica Unire” reprezintă data unirii vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un singur principat. Astfel s-au pus bazele României din ziua de astăzi. Totul a început la mijlocul secolului al XIX-lea când Rusia și Imperiul Otoman controlau aceste principate. Situația s-a schimbat atunci când Rusia a fost învinsă în războiul din Crimeea de către Marile Puteri. Războiul a avut loc între 1853 și 1858. Marile Puteri erau formate din Imperiul Francez, Regatul Sardiniei, Imperiul Otoman și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei.
După acest război a fost semnat, în 1856, Tratatul de Pace de la Paris, unde s-a discutat și viitorul principatelor Moldovei și Țării Românești. Moldova a primit trei județe din sudul Basarabiei numite Cahul, Ismail și Bolgrad. De asemenea, cele două principate au primit dreptul de a organiza un referendum, adică au avut voie să consulte populația cu drept de vot, despre ideea de unire.
Referendumul din principatele române
Țara românească a spus ”Da” pentru Unire, însă în Moldova au avut loc câteva probleme. Nicolae Vogoride, regent la conducerea Moldovei între 1857 și 1858, a întervenit în alegeri. Imperiul Otoman i-a promis că va deveni domnitor dacă Unirea nu va avea loc, iar acesta a falsificat alegerile. Totul a fost descoperit când scrisorile către fratele lui din Constantinopol, în care povestea ce s-a întâmplat, au fost găsite și furate. Acestea au fost trimise imediat la Bruxelles și publicate în presa europeană. Descoperirea a deschis multe scandaluri, atât pe teritoriul principatelor, cât și la nivel european. Marile Puteri au rupt toate relațiile cu Imperiul Otoman iar alegerile au fost anulate și refăcute. Asta face ca în toamna anului 1857 și moldovenii să răspundă cu ”Da” la Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.
În 1858 au mai fost stabilite câteva prevederi în Convenția de la Paris despre principatele române. Cea mai importantă a fost unirea parțială a celor două principate sub denumirea ”Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”. Acestea rămâneau sub conducerea otomană, dar și sub protecția Marilor Puteri. Această unire însă era mai mult formală, cele două regiuni având doar câteva instituții comune: o Comisie Centrală la Focșani, care era un fel de Parlament mai mic, Armata și Înalta Curte de Casație și Justiție. Capitalele aveau să rămână aceleași, la Iași și la București, și se intenționa să existe doi domnitori diferiți.
Bazele României moderne
Pe data de 5 / 17 ianuare 1859, la Iași în Moldova au fost organizate alegeri pentru a desemna noul domnitor. Alexandru Ioan Cuza a câștigat aceste alegeri iar peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, le-a câștigat și pe cele de la București.
Cuza a reușit să aducă recunoașterea internațională a unirii celor două principate iar prin reformele sale a pus bazele statului de astăzi. Noua țară a început să se numească România abia în 1866 după plecarea acestuia de la tron, an în care a fost scrisă și prima constituție din istoria României.
Dicționar:
regent – înlocuitor al conducătorului
Sursă foto: ro.wikipedia.org, ziarulmetropolis.ro, historia.ro