2020 – un an plin de fenomene astronomice. Vă povestim despre echinocțiu, eclipse, ploi de meteori
2020 este un an plin de fenomene astronomice. Unele dintre acestea vor fi vizibile și din România. Săptămâna trecută v-am povestit despre Steaua Bârlad V1, care a fost descoperită la Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Astăzi ȘTIRI PENTRU COPII vă oferă mai multe detalii legate de fenomenele astronomice din acest an.
Anul acesta este unul plin de fenomene astronomice. În 2020 va avea loc o eclipsă parțială de soare, o conjuncție între planete dar și o ploaie de meteori fantastică.
Ce este astronomia?
Astronomia este știința observării aștrilor. Această știință „caută” metode prin care să explice originea, mișcarea, evoluția sau chiar proprietățile fizice sau chimice ale corpurilor cerești.
Fenomene vizibile în România
Conform AstroBârlad, în acest an vor avea loc două fenomene astronomice mai speciale ce pot fi văzute și din țara noastră.
În 21 iunie 2020 vom putea observa o eclipsă parțială de soare, cu o acoperire mică. Eclipsa parțială apare atunci când luna și soarele nu sunt aliniate exact, iar luna acoperă doar o suprafață a Soarelui.
Un alt fenomen astronomic special se va produce în data de 21 decembrie 2020, când planetele Saturn și Jupiter vor fi în conjuncție apropiată, la o distanță aparentă de aproximativ 7 minute de arc. În România, fenomenul va putea fi observat în jurul orei 17.00.
Calendarul fenomenelor astronomice în anul 2020
Calendarul fenomenelor cerești reprezintă informațiile despre date și orele în care vor avea loc fenomene astronomice. Mai jos am ordonat fenomenele astronomice după dată, dar și după anotimpurile, așa cum le știm noi. V-am spus că 2020 este un an plin de fenomene astronomice, acum puteți observa și voi.
Iarna
10 ianuarie, 9 februarie, 9 martie, 8 aprilie, 7 mai, 5 iunie, 5 iulie, 3 august, 2 septembrie, 1 octombrie, 30 noiembrie, 30 decembrie – Luna plină și eclipsa lunară penumbrală. Luna plină apare atunci când aceasta este luminată complet de Soare.
10 ianuarie, 5 iunie, 5 iulie, 30 noiembrie – Eclipsă penumbrală de Lună. Apare atunci când Luna trece prin umbra parțială a Pământului sau penumbră.
24 ianuarie, 23 februarie, 24, martie, 23 aprilie, 22 mai, 21 iunie, 20 iulie, 19 august, 17 septembrie, 16 octombrie, 15 noiembrie, 14 decembrie – Luna nouă. Aceasta reprezintă faza Lunii, în timpul căreia Luna se află între Pământ și Soare.
10 februarie – Mercur la cea mai mare alungire estică. Planeta Mercur atinge cea mai mare alungire estică de 18,2 grade față de Soare. Se spune că este cel mai bun moment pentru a putea vedea planeta. Dacă vreți să o vedeți, căutați planeta în josul cerului în Vest, chiar după apusul Soarelui.
Primăvara
20 martie – Echinocțiul din martie. Echinocțiul din martie apare la 03.50. Soarele va străluci direct pe ecuator iar ziua și noaptea vor fi aproape egale în întreaga lume. Prima zi de primăvară în emisferă nordică și prima zi de toamnă în emisfera sudică.
24 martie – Mercur la cea mai mare alungire occidentală. Planeta Mercur atinge cea mai mare alungire occidentală de 27,8 grade față de Soare.
24 martie – Venus la cea mai mare alungire estică. Planeta Venus atinge cea mai mare alungire estică de 46,1 grade față de Soare.
22 aprilie 23 – Ploaia de Meteori Lyrids. Lyrids este o ploaie medie, producând de obicei aproximativ 20 de meteori pe oră, la ora de vârf. Este produs de particulele de praf lăsate în urmă de cometa C / 1861 G1 Thatcher, care a fost descoperită în 1861. Dușul se desfășoară anual în perioada 16-25 aprilie. Acesta atinge anul acesta maxim în noaptea din 22 și în dimineața zilei de 23.
6, 7 mai – Ploaia de meteori Aquarids Eta. Aquarids Eta este o „ploaie„ peste medie, capabilă să producă până la 60 de meteori pe oră. Cea mai mare parte a activității este observată în emisfera sudică. În emisfera nordică, rata poate ajunge la aproximativ 30 de meteori pe oră. Este produs de particulele de praf lăsate în urmă de cometa Halley. Dușul se desfășoară anual în perioada 19 aprilie – 28 mai.
Vara
4 iunie – Mercur la cea mai mare alungire estică. Planeta Mercur atinge cea mai mare alungire estică de 23,6 grade față de Soare.
21 iunie – Eclipsa solară inelară. O eclipsă solară inelară apare atunci când Luna este prea departe de Pământ pentru a acoperi complet Soarele. Aceasta are ca rezultat un inel de lumină în jurul Lunii întunecate. Eclipsa va putea fi văzută din estului Africii, Orientul Mijlociu si sudul Asiei.
22 iunie – Solstițiul de iunie. Prima zi de vară în emisfera nordică și prima zi de iarnă în emisfera sudică.
14 iulie – Jupiter la Opoziție. Planeta va fi foarte aproape de Pământ și o fața a ei va fi complet iluminată de Soare.
20 iulie – Saturn la Opoziție. Planeta inelată va fi la cea mai apropiată apropiere de Pământ și fața ei va fi complet iluminată de Soare.
22 iulie – Mercur la cea mai mare alungire occidentală. Planeta Mercur atinge cea mai mare alungire occidentală de 20,1 grade față de Soare.
28, 29 iulie – Ploaia de meteori Delta Aquarids.
12, 13 august – Ploaia de meteori Perseide.
13 august – Venus la cea mai mare alungire occidentală. Planeta Venus atinge cea mai mare alungire estică de 45,8 grade față de Soare.
Toamna
11 septembrie – Neptun la Opoziție.
22 septembrie – Echinocțiul din septembrie. Prima zi de toamnă în emisfera nordică și prima zi de primăvară în emisfera sudică.
1 octombrie – Mercur la cea mai mare alungire estică. Planeta Mercur atinge cea mai mare alungire estică de 25,8 grade față de Soare.
7 octombrie – Ploaia de meteori Draconids. Draconids este un duș minor de meteoriți care produce doar aproximativ 10 meteori pe oră.
13 octombrie – Marte la opoziție. Planeta roșie va fi la cea mai apropiată apropiere de Pământ, iar fața sa va fi complet iluminată de Soare.
21, 22 octombrie – Ploaia de meteori Orionids. Orionids este o ploaie medie care produce până la 20 de meteori pe oră.
31 octombrie – Luna plină sau Luna albastră. Luna va fi localizată în partea opusă a Pământului, deoarece Soarele și fața sa vor fi complet iluminate.
31 octombrie – Uranus la opoziție.
4 noiembrie – Dușul Meteorilor de la Taurids. Taurids este un duș minunat de alergări meteorice care produce doar aproximativ 5-10 meteori pe oră.
10 noiembrie – Mercur la cea mai mare alungire occidentală. Planeta Mercur atinge cea mai mare alungire occidentală de 19,1 grade față de Soare.
17 noiembrie 18 – Ploaia de meteori Leonids.
Iarna începe cu un eveniment fantastic – Eclipsa totală de soare.
13 decembrie 14 – Ploaia de meteori Geminids. Gemenii sunt regii ploilor de meteoriți. Este considerată ca fiind cea mai frumoasă ploaie, producând până la 120 de meteori multicolori pe oră.
14 decembrie – Eclipsa totală de Soare. Aceasta se produce atunci când Luna trece printre Pământ și Soare.
21 decembrie – Solstițiul din decembrie. Prima zi de iarnă în emisfera nordică și prima zi de vară în emisfera sudică.
21 decembrie – Conjuncție rară de Jupiter și Saturn. O conjuncție între Jupiter și Saturn va avea loc pe 21 decembrie. Această conjuncție rară a acestor două planete este cunoscută ca o conjuncție grozavă. Ultima mare conjuncție a avut loc în anul 2000. Cele două planete luminoase vor apărea doar la 7 minute în arc una de cealaltă pe cerul nopții. Vor fi atât de aproape încât vor părea să facă o planetă dublă strălucitoare.
21 decembrie 22 – Ploaia de meteori Ursids. Ursids este un duș minor de meteoriți care produce aproximativ 5-10 meteori pe oră.
Dicționar
Astru: corp luminos vizibil pe cer, stea sau planetă situată în cosmos;
Cosmos: univers;
Sursa: Seasky
Sursa foto Gerd Altmann / Pixabay