Crăciunul – tradiţii din România și din întreaga lume
Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători ale anului, având o semnificație cu totul și cu totul aparte – nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Exista o serie întreagă de tradiţii şi obiceiuri legate de această sărbătoare. Fără doar și poate, Crăciunul este una dintre cele mai frumoase sărbători și este celebrată diferit în fiecare țară în parte. ȘTIRI PENTRU COPII prezintă câteva dintre obiceiurile interesante de pe mapamond, dar și din regiunile istorice ale țării noastre.
În Australia, Crăciunul este sărbătorit în costum de baie, la temperaturi de peste 30 de grade. Cu toţii ştim că, în România, Moș Crăciun împarte darurile cu o sanie mare trasă de reni. Ei bine, în plină vară australiană, Moșul nu vine cu sania trasă de reni, ci pe placa de surf.
Cina de Crăciun este marcată de obiceiul de a pune într-una dintre prăjituri o bucată de aur, iar cel care găsește metalul prețios se spune că va avea mult noroc. Masa se servește pe plajă sau la picnic. În Ajun, australienii ies pe străzi cu lumânări aprinse şi cântă colinde.
Locurile sfinte se împodobesc de Crăciun
În Israel, Crăciunul adună mii și mii de oameni din întraga lume în vizită la locurile sfinte. La Ierusalim, tradiția de Crăciun este de a străbate Drumul Crucii, despre care se spune că ar fi drumul pe care Iisus a mers spre răstignire, purtându-și crucea. Sunt multe tradiții și în alte orașe. Toate aceste locuri sfinte se împodobesc de Crăciun în așteptarea vizitatorilor.
În Norvegia oamenii își ascund măturile de Crăciun. Este o tradiție veche de secole, care vine din credința că vrăjitoarele ies afară în Ajun, căutând mături pe care să zboare. Chiar și azi, norvegienii ascund măturile în locul cel mai sigur din casă. În timp ce în toată lumea gospodinele gătesc fel de fel de bunătăți, aici oamenii sunt mai practici. Aleg mâncare gata făcută, deseori fast-food, și beau multă bere, tradiție care vine din credințele străvechi în zeii nordici.
Probabil cea mai cunoscută tradiție a norvegienilor este să ofere un brad britanicilor. E un semn de recunoștință pentru ajutorul primit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cele mai frumoase tradiţii de Crăciun în regiunile istorice din România
Sărbătorile de iarnă petrecute în oricare sat românesc reprezintă o experiență unică. Pentru români, Crăciunul e extrem de important. Mesele sunt îmbelșugate, se spun povești la gura sobei, se colindă. Indiferent dacă ești în Moldova, în Transilvania, în Oltenia sau în Dobrogea, iarna are o încărcătură și o aromă anume. Crăciunul este una dintre acele sărbători în care ne place să fim alaturi de familie.
Unele dintre cele mai frumoase tradiţii de sărbători sunt în zona Moldovei. În memoria celor 12 apostoli ai lui Hristos, gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare. Toate preparatele sunt aşezate pe masa de Ajun, amintind de Cina cea de taină.
Cu o zi înaunte de Crăciun, în Maramureş sătenii pun, într-o găleată cu apă, o potcoavă. Primul va bea stăpânul casei, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie ”tari ca fierul”. Găinilor li se va da de mâncare din sită, că în anii următori să facă ouă mai multe. În Ajunul Crăciunului, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe nașterea Mântuitorului. În schimbul colindei primesc colaci, nuci și mere.
Bucovinenii, păstrătorii celor mai vechi obiceiuri
În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează ca în timpul străbunilor, poate mai mult decât în alte părţi. În preajma Crăciunului, se recuperează lucrurile împrumutate. Se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. În ziua de Ajun, femeile pun o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei. Femeile ies afară cu mâinile pline de aluat, mergând în livadă şi să ating fiecare pom zicând: ”cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.
În unele sate din Banat cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună. Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.