Pentru generațiile care cresc acum, lumea digitală nu mai este un loc în care „intrăm” pentru câteva ore. Este pur și simplu parte din viața de zi cu zi.

Un copil poate să învețe pentru școală cu ajutorul unui chatbot, să urmărească videoclipuri, să se joace online, să discute cu prietenii pe rețele sociale și să folosească zeci de aplicații înainte să ajungă la adolescență. Problema este că a utiliza tehnologia și a o înțelege sunt două lucruri diferite.

„Accesul timpuriu la tehnologie nu garantează și înțelegerea ei. E ca și cum ai avea un pian în casă și ai încerca să înveți singur să cânți la el”, spune Alin Cîndea, Head of Education Logiscool România.

Potrivit acestuia, un copil care știe să deschidă o aplicație, să pună o întrebare unui chatbot sau să treacă un nivel într-un joc nu știe neapărat și „cum funcționează tehnologia din spate, dacă poți avea încredere în ce îți răspunde sau cum o poți folosi ca să creezi ceva, nu doar ca s-o consumi”.

Aproape jumătate dintre copiii români petrec peste șase ore pe zi online

Datele prezentate de Logiscool arată dimensiunea fenomenului: 48,3% dintre copiii români petrec peste șase ore pe zi online, cea mai mare parte a timpului fiind dedicată rețelelor sociale. Mai mult, utilizarea semnificativă a social media a coborât către intervalul de vârstă 5-10 ani.

Cu alte cuvinte, un elev de școală primară poate ajunge să aibă deja o experiență digitală impresionantă înainte de a fi învățat formal ce înseamnă o informație falsă, un algoritm, un risc online sau un răspuns greșit generat de inteligența artificială. Iar raportul european ESPAD 2024 indică faptul că România se află peste media europeană în privința timpului petrecut de adolescenți pe rețele sociale și gaming.

De ce apare ideea de „Digital Intelligence”?

Dacă IQ este asociat cu inteligența cognitivă, iar EQ cu inteligența emoțională, Digital Intelligence sau DQ se referă la capacitatea de a trăi, învăța, comunica și crea într-o lume dominată de tehnologie. Logiscool lansează în România un traseu educațional construit tocmai în jurul acestei idei.

Parcursul începe din clasa pregătitoare și continuă până la liceu, iar obiectivul este ca elevii să treacă treptat de la utilizarea sigură și responsabilă a tehnologiei la creație digitală, programare, alfabetizare AI și rezolvarea unor probleme reale.

„Există o iluzie confortabilă că generația de astăzi este automat pregătită pentru viitor pentru că a crescut cu tehnologia în mână”, spune Dana Bănică, manager Logiscool România.

„A consuma conținut, a utiliza aplicații sau a interacționa cu instrumente AI nu înseamnă automat că un copil știe să rezolve probleme cu ajutorul tehnologiei, să evalueze critic informațiile sau să creeze propriile proiecte digitale.”

Ce învață un copil de la clasa pregătitoare?

Traseul este împărțit în funcție de vârstă și nivelul de dezvoltare. Pentru cei mai mici, tehnologia este introdusă prin jocuri de logică, robotică și primele proiecte digitale. Pe măsură ce elevii cresc, activitățile devin mai complexe.

Copiii ajung să creeze conținut și experiențe digitale, să folosească tehnologia în situații concrete și să își dezvolte autonomia. Unul dintre obiective este ca, după câteva luni, copiii să poată începe să scrie propriile programe. Cursurile sunt organizate în grupe de maximum 12 copii sau individual, iar o ședință durează între 45 și 60 de minute.

Cele 10 competențe pe care le urmărește Digital Intelligence

Traseul propus de Logiscool urmărește dezvoltarea a 10 abilități esențiale, potrivit cadrului DQ Institute. Prima este gândirea logică și rezolvarea problemelor, adică abilitatea de a descompune o problemă complicată în pași mai ușor de rezolvat.

A doua este înțelegerea inteligenței artificiale și folosirea ei cu înțelepciune. Un copil nu trebuie doar să știe să întrebe ChatGPT ceva, ci și să înțeleagă că răspunsul poate conține erori.

Urmează înțelegerea informației și gândirea critică, extrem de importante într-o lume în care informația circulă cu viteza unui click.

O altă competență este siguranța digitală și folosirea responsabilă a tehnologiei.

Lista continuă cu aplicarea tehnologiei în viața reală, comunicarea și colaborarea, învățarea independentă și adaptabilitatea, creativitatea și creația digitală, crearea de experiențe digitale și construirea creativă a proiectelor.

Copilul nu doar folosește AI. Învață să-i pună la îndoială răspunsurile

Un exemplu simplu arată diferența dintre utilizarea tehnologiei și competența digitală. Un elev îi poate cere inteligenței artificiale să rezolve o problemă de matematică. Dar ce se întâmplă dacă răspunsul este greșit?

Un copil cu competențe digitale nu ar trebui să accepte automat răspunsul doar pentru că vine de la un instrument sofisticat. Ar trebui să știe să îl compare cu ceea ce a învățat, să verifice informația și să identifice eventualele erori. Un părinte al unei eleve de clasa a III-a povestește chiar despre o astfel de situație.

„N-am fost de acord de la început, ca să fiu sincer. Am zis că îi dau acces la mai mult internet, că iar stă în fața ecranului. Dar într-o zi a venit la mine și mi-a povestit că l-a întrebat pe ChatGPT ceva pentru teme și că răspunsul i s-a părut fals, că la școală învățase altfel. Atunci mi-am dat seama că ea face la Logiscool ceva ce eu nu-i puteam arăta”, povestește părintele.

Este, de fapt, una dintre întrebările importante ale educației digitale: cum îi învățăm pe copii să gândească atunci când tehnologia le oferă instantaneu un răspuns?

De la desen și muzică la blockchain și storytelling

Digital Intelligence nu înseamnă doar programare. Competențele digitale pot fi folosite și în alte domenii școlare. De exemplu, un copil care construiește identitatea vizuală a unui brand poate înțelege mai ușor noțiuni precum compoziția, culorile și complementaritatea, utile și la desen sau arte plastice.

În muzică, elevii pot experimenta cu sunete, melodii, baze și frecvențe, inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale. În informatică și matematică pot întâlni concepte precum blockchain, Bitcoin și NFT, iar la limba română pot folosi storytelling-ul pentru a crea materiale și experiențe virtuale.

Ideea este ca tehnologia să nu rămână o disciplină izolată, ci să devină un instrument pe care copiii îl pot folosi în mai multe domenii.

Cyberbullying-ul nu se rezolvă doar cu „închide telefonul”

O altă componentă importantă este siguranța online. Copiii sunt învățați să recunoască situații precum trolling-ul și cyberbullying-ul și să folosească tehnologia într-un mod responsabil. De asemenea, învață despre incluziune digitală, inclusiv despre adaptarea unor aplicații pentru persoane cu dizabilități. Este o abordare care mută discuția de la simpla supraveghere parentală la dezvoltarea unor competențe pe care copilul le poate folosi și atunci când părinții nu sunt lângă el.

Potrivit datelor citate de Logiscool, aproape 70% dintre copiii și adolescenții cu vârste între 8 și 18 ani din lume au fost expuși la cel puțin un risc cibernetic în ultimul an. În același timp, noul cadru OECD pentru alfabetizarea AI a elevilor din ciclurile primar și secundar pune accent pe utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale și evaluarea critică a informațiilor generate de aceasta.

De la utilizator la creator

Conceptul de Digital Intelligence este definit prin standardul internațional IEEE 3527.1 și reunește competențe tehnice, cognitive și socio-emoționale.

Parcursul urmărește o evoluție în trei etape: de la cetățean digital responsabil, la creator digital, iar apoi către un viitor inovator capabil să folosească tehnologia pentru rezolvarea unor probleme reale.

Este diferența dintre copilul care joacă un joc și copilul care începe să se întrebe cum ar putea construi propriul joc. Dintre copilul care urmărește un videoclip și cel care învață să creeze unul. Dintre elevul care primește un răspuns de la AI și cel care întreabă: „Oare răspunsul acesta este corect?”

De ce contează aceste abilități pentru viitor?

Lumea în care vor lucra copiii de astăzi va fi diferită de cea în care au început cariera părinții lor. Potrivit World Economic Forum, până în 2030 aproape 40% dintre competențele-cheie solicitate pe piața muncii se vor schimba. Inteligența artificială, analiza datelor și gândirea analitică se numără printre competențele pentru care cererea este în creștere.

Asta nu înseamnă că fiecare copil trebuie să devină programator. Înseamnă însă că abilitatea de a înțelege tehnologia, de a o folosi responsabil și de a crea cu ajutorul ei poate deveni la fel de importantă precum alte forme de alfabetizare. Iar această alfabetizare începe din ce în ce mai devreme.

Logiscool, prezentă în 30 de țări

Logiscool a fost fondată în 2014 și este prezentă în 30 de țări, cu peste 360 de locații la nivel internațional. Potrivit organizației, peste 320.000 de elevi au participat până acum la programele sale de educație digitală.

În România, Logiscool oferă programe pentru copii și adolescenți cu vârste între 6 și 18 ani, axate pe educație digitală, inteligență artificială și programare.

Noul traseu „Digital Intelligence” încearcă să răspundă unei realități pe care părinții o văd deja acasă: copiii nu mai cresc separat de tehnologie.

Întrebarea nu mai este dacă vor folosi tehnologia. Întrebarea este ce vor ști să facă atunci când o vor avea la îndemână.

„Școala Siguranței Tedi” – elevii învață de la polițiști cum pot evita pericolele. Și școala ta se poate înscrie!