Moment istoric. Vulturii suri revin în România după mai bine de 70 de ani
După mai bine de șapte decenii de absență, vulturii suri se întorc oficial în România. Primele 25 de exemplare de Gyps fulvus au ajuns în Masivul Făgăraș și au fost transferate într-o volieră special construită în apropierea comunei Rucăr, județul Argeș. Este primul program de reintroducere a acestei specii în țara noastră și unul dintre cele mai importante proiecte de conservare derulate în ultimii ani în Carpați.
Revenirea vulturului sur marchează un moment simbolic pentru natura din România, mai ales că această specie dispăruse din fauna locală la mijlocul secolului trecut. Ultimele populații stabile au fost observate înainte de anii 1950, iar de atunci păsările puteau fi văzute doar accidental deasupra Carpaților.
Acum, cerul Munților Făgăraș se pregătește din nou pentru una dintre cele mai spectaculoase păsări de pradă din Europa.
De unde au venit vulturii suri aduși în România
Cele 25 de exemplare au fost aduse din Spania, țară care găzduiește una dintre cele mai mari populații de vulturi suri din Europa. Transferul a fost realizat prin colaborarea dintre Fundația Conservation Carpathia și Vulture Conservation Foundation, una dintre cele mai importante organizații europene specializate în conservarea și reintroducerea speciilor de vulturi.
Păsările ajunse în România sunt exemplare tinere, selectate special pentru a forma nucleul unei viitoare populații stabile în Munții Făgăraș. Proiectul este gândit pe termen lung și urmărește refacerea unui echilibru natural pierdut în urmă cu peste 70 de ani.
Inițiativa este dezvoltată de Fundația Conservation Carpathia împreună cu Asociația Grupul Milvus, comunele Lerești, Rucăr și Valea Mare Pravăț, dar și cu sprijinul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Argeș. Partener strategic al proiectului este ING Bank România.
De ce au dispărut vulturii suri din România
Dispariția vulturului sur din România a fost provocată în principal de folosirea momelilor otrăvite utilizate în trecut pentru combaterea prădătorilor mari, precum lupii și urșii. Vulturii deveneau adesea victime colaterale după ce consumau carcase contaminate.
În paralel, păsările au fost vânate și împușcate timp de decenii din cauza percepției greșite că ar fi dăunătoare. În realitate, vulturii suri nu atacă animale vii și au un rol esențial în ecosistem.
Specialiștii spun că dispariția lor a afectat echilibrul natural, deoarece această specie contribuie la eliminarea rapidă a cadavrelor de animale și limitează răspândirea bolilor în natură.
Rolul uriaș al vulturului sur în ecosistem
Vulturul sur este considerat un adevărat „sanitar” al naturii. Specia este necrofagă, ceea ce înseamnă că se hrănește exclusiv cu animale moarte. Prin acest comportament, păsările curăță rapid ecosistemele și reduc riscul apariției focarelor de boală.
Prezența lor este un semn că habitatul este sănătos și suficient de vast pentru a susține specii mari de animale sălbatice. Specialiștii consideră că revenirea vulturilor suri reprezintă încă un pas important în refacerea ecosistemelor din Carpații Meridionali.
Pasărea impresionează și prin dimensiuni. Un adult poate ajunge la o greutate de 11 kilograme și o anvergură a aripilor de aproape 3 metri. În zbor, vulturii folosesc curenții de aer cald pentru a plana ore întregi cu un consum minim de energie.
Primele luni în România sunt decisive pentru adaptarea păsărilor
După sosirea în România, toate exemplarele au fost examinate de medici veterinari pentru a verifica starea de sănătate și eventualele probleme apărute în timpul transportului. Fiecare pasăre a primit un inel ornitologic pentru identificare și monitorizare ulterioară.
Vulturii au fost apoi transferați într-o volieră de aclimatizare amplasată la aproximativ 1.150 de metri altitudine, într-o zonă montană deschisă din apropierea comunei Rucăr. Spațiul a fost special conceput pentru a reduce stresul și pentru a permite păsărilor să se obișnuiască treptat cu habitatul din Munții Făgăraș.
Perioada de aclimatizare va dura aproximativ șase luni. În acest timp, echipa proiectului va monitoriza atent comportamentul păsărilor, hrănirea și modul în care acestea interacționează între ele.
După eliberarea în natură, fiecare exemplar va fi urmărit prin transmițătoare speciale pentru a analiza traseele de zbor și procesul de adaptare.
Munții Făgăraș ar putea deveni din nou casa vulturilor suri
Voliera a fost amplasată într-o zonă cu stâncării și versanți abrupți, habitate preferate de vulturi pentru cuibărire. Specialiștiii speră că, în timp, păsările vor începe să formeze colonii stabile și să se reproducă în libertate.
Proiectul include și dezvoltarea unui nou centru de vizitare numit „Casa Vulturului”, care va fi deschis în comuna Valea Mare Pravăț. Centrul va completa rețeaua de puncte turistice dedicate naturii din zonă și va contribui la dezvoltarea turismului ecologic în comunitățile locale.
Reprezentanții Fundației Conservation Carpathia spun că reintroducerea vulturului sur nu înseamnă doar salvarea unei specii dispărute, ci și reconstrucția unui ecosistem funcțional în Munții Făgăraș.
România reintră pe harta europeană a conservării vulturilor
Prin acest proiect, România se alătură inițiativelor europene de refacere a populațiilor de vulturi, după modele de succes implementate deja în Spania, Franța sau Bulgaria.
Revenirea vulturilor suri în Carpați este privită de specialiști drept una dintre cele mai importante reușite de conservare a naturii din ultimii ani și un semnal că ecosistemele din România pot fi refăcute prin colaborare între organizații, comunități locale și parteneri privați.
După mai bine de 70 de ani de absență, una dintre cele mai impresionante păsări ale Europei se întoarce acasă, iar Munții Făgăraș ar putea redeveni, în următorii ani, unul dintre cele mai importante refugii pentru vulturii suri din această parte a continentului.