COMORILE MUZEELOR. Mărgelele care au călătorit prin Antichitate, la MNaB
Astăzi, bijuteriile sunt purtate pentru frumusețe, modă sau pentru că completează o ținută. În Antichitate, oamenii ofereau podoabelor și o semnificație specială.
Unele mărgele erau considerate simboluri ale protecției, altele arătau statutul unei persoane sau proveniența sa. Tocmai de aceea, descoperirile arheologice ajută istoricii să afle cum trăiau oamenii acum aproape două mii de ani.
Cum arată mărgelele
În anul 1972, în localitatea Gelu din județul Timiș, arheologul Florin Medeleț a cercetat un mormânt sarmatic aparținând unei femei. În zona pieptului scheletului au fost descoperite 96 de mărgele de forme, dimensiuni și culori diferite. Specialiștii cred că acestea făceau parte dintr-un colier sau erau cusute pe hainele femeii. Mărgelele au fost realizate din materiale variate: chihlimbar, sticlă, carneol, calcar, ceramică și os. Unele sunt cilindrice, altele au formă de prismă, floare sau cub. Chiar și după sute de ani petrecuți în pământ, multe dintre ele și-au păstrat culorile spectaculoase.
Ce este chihlimbarul
Cele mai valoroase pentru arheologi sunt mărgelele din chihlimbar. Chihlimbarul este o rășină fosilizată, cu aspect galben-auriu, foarte apreciată în trecut. Acest material ajungea în Banat prin schimburi comerciale realizate cu populații aflate la mare distanță, din nordul Europei. Descoperirea unui număr atât de mare de mărgele din chihlimbar i-a surprins pe specialiști, deoarece asemenea piese apar destul de rar în această zonă Foarte interesante sunt și mărgelele din sticlă colorată. Unele sunt albastre, verzi, portocalii sau albe și demonstrează că oamenii din Antichitate apreciau culorile vii și obiectele decorative la fel de mult ca astăzi. Mărgelele din carneol, o piatră semiprețioasă roșiatică, erau și ele considerate elegante și prețioase.Sarmații au fost un popor migrator care a trăit și pe teritoriul Banatului în ultimele secole ale Antichității. În multe dintre mormintele lor, arheologii au găsit podoabe, arme, vase sau obiecte personale care ajută la reconstruirea vieții de atunci.
Mărgelele descoperite la Gelu fac parte astăzi din patrimoniul Muzeului Național al Banatului. Ele arată că oamenii din trecut iubeau frumusețea, culorile și bijuteriile și că, uneori, obiectele mici pot ascunde povești foarte mari.
România construiește harta interactivă a muzeelor. Publicul este invitat să se implice activ!