România în criză de vaccinare: rujeola lovește copiii nevaccinați
În 2025, mai puțin de jumătate dintre copiii din România primiseră prima doză de vaccin împotriva rujeolei, iar situația este cu atât mai gravă în comunitățile rurale izolate.
Dezinformarea din social media, desființarea vaccinării în școli și izolarea geografică au creat un context în care protecția copiilor este serios compromisă. Medicii de familie semnalează că absența consecințelor pentru nevaccinare și barierele sistemice au redus dramatic ratele de imunizare, mai ales în rândul copiilor vulnerabili.
Statistici care îngrijorează
Conform celor mai recente date, acoperirea vaccinală pentru prima doză ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) era de doar 47,4%. Datele Centrului European pentru Controlul Bolilor arată că între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, din cele 32.265 de cazuri de rujeolă în UE, 27.568 au fost în România, Italia situându-se mult în urmă cu 1.097 cazuri. Între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă, dintre care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani, iar 30 de decese au fost raportate, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.
Acoperirea vaccinală pentru alte vaccinuri arată, de asemenea, dezechilibre majore: BCG 93,5%, Hep B 55%, DTPa 55%, VPI 55%, Hib 55%, Pneumococic 54% și ROR prima doză 47,4%. Unele județe au înregistrat rate de vaccinare sub 30%, Argeș înregistrând cea mai scăzută acoperire (23,7%), în timp ce Bihor a atins un maximum de 73,8%. Toate valorile sunt sub pragul de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, iar România se află printre cele 13 țări europene cu transmitere endemică a rujeolei.
Bariere în calea vaccinării
Studiul „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România” realizat de Salvați Copiii a evidențiat perspectivele a 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari care gestionează peste 11.000 de copii. Obstacolele identificate sunt de natură atitudinală și comportamentală, cu refuz categoric și frica de reacții adverse în anumite comunități, socio-culturală, influențată de aspecte culturale, lingvistice și religioase, dar și mobilitatea ridicată a familiilor. La nivel informațional, dezinformarea din mass-media și pe rețelele sociale, împreună cu miturile despre vaccinare, reprezintă obstacole majore. Birocrația excesivă, lipsa resurselor, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului completează tabloul provocărilor sistemice.
O tendință alarmantă este scăderea progresivă a ratelor de acoperire pentru doza a doua de ROR administrată la 5 ani. În timp ce acceptarea primei doze rămâne relativ bună, la rapel rata poate scădea până la 20% în unele comunități, ceea ce reduce eficiența programului de imunizare și expune copiii la risc crescut de boală. Relația medic-părinte este complicată, mulți părinți amânând vaccinările sau refuzând semnarea consimțământului, iar asistenții medicali comunitari devin intermediari esențiali în comunicarea cu grupurile vulnerabile.
Recomandări pentru creșterea vaccinării
Pentru a soluționa problemele organizaționale și administrative, se recomandă formalizarea colaborării dintre medici și asistenți medicali comunitari, simplificarea raportării vaccinărilor, instruire în comunicare pentru personalul medical, asigurarea resurselor tehnice și dezvoltarea de echipe multidisciplinare locale care să promoveze vaccinarea. Comunicarea trebuie să fie proactivă, adaptată cultural și lingvistic, cu verificarea statusului vaccinal la fiecare vizită medicală și cu remindere personalizate pentru programări. Barierele logistice pot fi depășite prin vouchere de transport sau asigurarea deplasării la cabinet, iar problemele legate de amânarea vaccinării se pot gestiona prin programări automate și verificări la înscrierea în școală sau grădiniță. Pentru a depăși neîncrederea și barierele culturale, este esențială implicarea asistenților medicali comunitari ca mesageri principali, utilizarea testimonialelor locale și implicarea autorităților locale. Percepția scăzută a riscului și frica de reacții adverse trebuie contracarate prin explicații clare despre efectele secundare comune și beneficiile individuale ale vaccinării.
Modele de bună practică Salvați Copiii
Organizația Salvați Copiii acționează în 16 județe, sprijinind mamele și copiii din comunitățile rurale prin echipe integrate de asistenți medicali, moașe și asistenți sociali, facilitând accesul la servicii medicale și sociale pentru copii 0-5 ani și gravide. Activitățile includ consiliere și informare de grup, caravane medicale în zone defavorizate, dotarea medicilor de familie cu echipamente, programe precum Cutia Bebelușului și aplicația INFOMama, care facilitează accesul digital la informații medicale și sociale. Programele au demonstrat rezultate vizibile: înscrieri la medicul de familie, consultații și analize efectuate, creșterea ratelor de vaccinare la aproape 100% și îmbunătățirea cunoștințelor privind sănătatea în comunități.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației, subliniază că „aproape jumătate dintre copiii României nu au primit nici măcar o doză de vaccin ROR la vârsta recomandată. În comunitățile rurale, vaccinarea poate crește de la 50-60% la aproape 100% atunci când există echipe dedicate, informație corectă și relații de încredere cu familiile.”
Criza vaccinării din România necesită intervenție imediată, cu politici integrate la nivel național și local și implicarea tuturor actorilor relevanți. Modelele de succes demonstrate de Salvați Copiii arată că soluțiile există și pot fi replicate, cu beneficii vizibile asupra sănătății copiilor și gravidelor, reducând riscul bolilor prevenibile și întărind sistemul de sănătate în comunitățile rurale.
Foto. Arhivă