Bullying din gradiniță. Cele mai întâlnite forme
Bullyingul din gradinițe necesită abordare specializată. Izolarea și excluderea de la jocuri sunt cele mai întâlnite forme de bullying în grădinițele din România. Salvați Copiii România și Fundația OMV Petrom publică cercetarea integrată privind educația socioemoțională în învățământul preșcolar și impactul programului. „Să fim prieteni – Fără bullying”.
Cadrele didactice și părinții semnalează probleme recurente în grădinițe precum izolarea socială, extinderea comportamentelor de bullying dincolo de spațiul grădiniței și o responsabilitate difuză. Analiza de impact a programului „Să fim prieteni – Fără bullying”, implementat în peste 270 de grădinițe, arată că o intervenție structurată, bazată pe valori, aplicată coerent și consecvent la nivel de comunitate educațională, răspunde direct nevoilor identificate de specialiști și părinți.
Concluzii lese regăsesc în cercetarea integrată „Educația socioemoțională la vârsta preșcolară. Diagnoză națională și analiza de impact a programului Să fim prieteni – Fără bullying”.
Rolul educației socioemoționale
Cercetarea integrată surprinde perspectiva cadrelor didactice și părinților cu privire la rolul educației socioemoționale. Oferă o imagine a celor mai frecvent întâlnite tipuri de comportamente problematice în grupele de copii. Cadrele didactice remarcă tendința de control (42%) – exprimată prin dominarea jocului, urmată de manifestările emoționale intense (34%) – precum furia și frustrarea, și de agresiunea fizică (24%) – lovire, împingere intenționată. În ceea ce privește efectele observate de cadrele didactice ca urmare a experiențelor agresive repetate din partea colegilor de grup, cea mai mare pondere o au manifestările de izolare socială: excluderea din jocuri (42% frecvent/foarte frecvent) sau refuzul participării (34% frecvent/foarte frecvent).
După implementarea programului, cele mai importante progrese sunt remarcate de părinți la comportamentele cele mai dificile pentru vârsta preșcolară. Generozitatea crește de 73,6% la 91%, curajul de a lua apărarea altui copil crește de la 82,3% la 93,1% și respectul pentru ceilalți copii crește de la 84% la 93,6%.
Importanța respectului
Rezultatele cercetării privind valorile și obiectivele educaționale pe care părinții și cadrele didactice le consideră prioritare pentru grădiniță arată un tablou mixt în care zone clare de consens coexistă cu diferențe de percepție:
- în ierarhia valorilor promovate, respectul este valoarea principală pentru ambele grupuri, iar responsabilitatea se situează pe locul trei pentru ambele categorii, cu scoruri aproape identice.
- 52% dintre cadrele didactice plasează empatia pe locul doi în ierarhia valorilor, în timp ce doar 19% dintre părinți o prioritizează.
- 59% dintre părinți consideră încrederea a doua cea mai importantă valoare, comparativ cu doar 37% dintre cadrele didactice.
În ceea ce privește atribuirea responsabilității pentru comportamentele de bullying între copii, cel mai frecvent sunt indicați părinții (75% din răspunsuri), urmați de grupul copilului (50%), copiii respectivi (48%) și apoi cadrele didactice (42%) și conducerea școlii (12%). 72% dintre respondenți atribuie responsabilitatea mai multor factori, fapt care indică o corectă percepție asupra complexității fenomenului.
Cum funcționează Să fim prieteni – Fără Bullying
Cercetarea analizează totodată și modul în care programul Să fim prieteni – Fără Bullying acționează eficient asupra problemelor din sistem:
- Răspunde la o provocare centrală a procesului educațional: gestionarea comportamentelor dificile ale copiilor. După implementare, 96% dintre cadrele didactice remarcă îmbunătățiri în bunăstarea emoțională a copiilor, iar autoreglarea comportamentală crește cu 12%.
- Transformă relația cu părinții dintr-o sursă de presiune într-un parteneriat funcțional: 64% dintre educatori observă o îmbunătățire a atitudinii părinților față de parteneriatul cu grădinița.
- Crește coeziunea comunității de părinți. La nivel național, doar 50% dintre părinți au încredere în ceilalți părinți ai copiilor din grupă – ceea ce arată o comunitate fragmentată. Programul stimulează sentimentul de apartenență comunitară care crește cu 20 puncte procentuale (de la 60% la 80%).