Viitorul educației, între universitate și învățarea pe tot parcursul vieții
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, subliniază miza majoră a concluziilor formulate în raportul OCDE 2025 privind politicile educaționale.
„Învățarea pe tot parcursul vieții este o condiție necesară pentru a păstra competitivitatea economică, pentru adaptabilitatea forței de muncă la dinamica muncii și creșterea coeziunii sociale. Decizia strategică nu este dacă România își permite să investească în învățarea pe tot parcursul vieții, ci dacă își permite să nu o facă. Învățarea pe tot parcursul vieții nu este doar o reformă educațională, ci este o reformă de dezvoltare națională”, arată rectorul UVT.
Bazat pe analiza a 230 de politici din 35 de țări, raportul OCDE propune o abordare integrativă, de la învățarea timpurie până la programe dedicate adulților și lucrătorilor vârstnici, contestând ideea că „abilitățile pe care le dobândești în viață sunt abilitățile pe care le păstrezi pe viață”.
România și decalajele în învățarea continuă
Interpretând datele raportului în context național, rectorul UVT avertizează asupra vulnerabilităților structurale.
„Participarea adulților la învățare pe tot parcursul vieții în România rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, în timp ce economia și societatea sunt supuse unor transformări accelerate generate de digitalizare, inteligență artificială, tranziția verde și schimbări demografice”, mai spune Marilen Pirtea.
El atrage atenția că, fără o strategie coerentă, „învățarea pe tot parcursul vieții (engl. lifelong learning) nu mai poate fi tratată ca o extensie opțională a educației inițiale”, deoarece „fără o intervenție strategică coordonată, decalajele de competențe se vor adânci”.
Universitățile, de la furnizori de diplome la hub-uri de competențe
Rectorul UVT identifică limitele actualului sistem și direcțiile de reformă.
„Astăzi, observăm în sistemul nostru o participare foarte scăzută a adulților la învățare pe tot parcursul vieții, fragmentarea politicilor între educație, muncă și digitalizare, dar și orientarea sistemului universitar aproape exclusiv către grupa 18–24 ani”, mai spune acesta.
Soluțiile propuse vizează politici diferențiate pe vârste, finanțare flexibilă și recunoașterea micro-credențialelor
„Cum se poate îmbunătăți sistemul? În primul rând, prin integrarea învățării pe tot parcursul vieții ca obiectiv transversal…”, iar instituțional, „universitățile trebuie să devină hub-uri regionale de dezvoltare”, a mai arătat șeful universității timișorene.
În concluzie, rolul universităților se redefinește profund
„Rolul universităților se reformulează substanțial… Universitățile trebuie să evolueze de la a fi «furnizori de diplome» la a deveni platforme de învățare pe tot parcursul vieții”, întrucât „viitorul nu aparține universităților care predau mai mult, ci celor care permit oamenilor să învețe mai mult – pe tot parcursul vieții”, a mai punctat Marilen Pirtea, recotorul UVT.
Donald Trump vrea ca americanii să fie cei mai sănătoși oameni din lume! Am putea lua exemplu