Primul șantier arheologic modern în interiorul Marii Piramide din Ghizeh
A fost stabilit când va începe primul șantier arheologic modern în interiorul Marii Piramide din Ghizeh – o descoperire revoluționară zdruncină tot ce știam despre modul în care a fost construit acest monument misterios.
Arheologul egiptean Zahi Hawass a anunțat că, în ianuarie sau februarie anul viitor, va începe o nouă expediție de explorare în interiorul Marii Piramide, prima de acest fel din epoca modernă. Echipa sa va folosi un robot miniatural pentru a pătrunde în așa-numitul Big Void, o cavitate uriașă descoperită în 2017 deasupra marii galerii interne.
Această viitoare misiune vine în contextul unor descoperiri recente majore, care schimbă fundamental înțelegerea asupra modului în care a fost construită piramida în urmă cu peste 4.500 de ani. În camere înguste aflate deasupra Camerei Regelui, cercetătorii au identificat inscripții vechi – semnături lăsate de echipele de muncitori calificați care au participat la ridicarea monumentului. Aceste semne arată că piramida nu a fost construită de sclavi, așa cum afirmau relatările grecești antice, ci de lucrători plătiți, care lucrau în echipe și aveau câte o zi liberă la fiecare zece zile.
De ce e important să fie cercetată Marea Piramidă
Totodată, au fost descoperite morminte în partea de sud a piramidei, unde au fost îngropați acești muncitori – dovezi clare că nu erau sclavi, ci oameni respectați, care au primit locuri de veci aproape de monumentul pe care l-au construit. În interiorul mormintelor au fost găsite statui, unelte și inscripții cu titluri precum „supraveghetorul unei laturi a piramidei” sau „meșter”.
În plus, cercetările au scos la iveală o rampă de pământ, nisip și pietre, folosită pentru transportul blocurilor masive de calcar de la o carieră aflată la doar 300 de metri de piramidă. Aceste urme arheologice, alături de instrumentele găsite în morminte, oferă o imagine mult mai detaliată și realistă a metodelor de construcție folosite în Antichitate.
Un alt proiect paralel, condus de colegul lui Hawass, Mark Lehner, a identificat ceea ce pare a fi un adevărat oraș al muncitorilor – cu brutării, depozite de pește sărat și barăci în care trăiau lucrătorii. Analizele au arătat că aceștia aveau o dietă consistentă, consumând carne de vită și capră în mod regulat – nicidecum doar ceapă și pâine, așa cum se credea.
Hawass este de părere că în Big Void ar putea fi descoperit mormântul pierdut al faraonului Khufu, cel care a ordonat construcția Marii Piramide în timpul Dinastiei a IV-a. Alții, însă, sunt mai sceptici, afirmând că în interiorul marilor piramide nu a fost găsit niciodată un mormânt regal.
Indiferent de rezultat, șantierul care va fi deschis la începutul anului viitor promite să aducă răspunsuri noi la una dintre cele mai mari enigme ale omenirii.
Cartierul Vienez – un nou început pentru familii în inima Timișoarei