Diagnostic al educației și cercetării din România. Ce ne lipsește, cum va fi în viitor
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării a prezentat Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu. Este ceea ce ministrul numește “raportul QX”, ce poate fi citit integral aici. De ce QX? Pentru că țintește să propună un sistem de educație-cercetare, prin care, prin problematizări adecvate (Questions), țara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului.
România în 100 de oameni și 20 copii
4 – pierduți din sistemul obligatoriu de educație
5/6 – analfabetism funcțional
10/11 – competențe minimale
Sistem național fragmentat
În învățământul superior și educația pe parcursul vieții, există un sistem național fragmentat. Multe universități (a) unele dezvoltate atipic pentru bunele practici internaționale (ex. universități comprehensive incomplete, resursă umană angajată necompetitiv etc.), (b) cu misiuni academice neclare/nediferențiate și (c) pe alocuri cu organizări interne depășite. Ca urmare a reformelor propuse, arhitectura sistemului național de învățământ superior va include universități (a) cu misiuni diferite. Vor satisface astfel mai bine nevoile țării și ale studenților; (b) cu o masă critică mai mare – contând în clasamentele și competițiile internaționale și eficientizând costurile și (c) cu flexibilitate a organizării programelor academice – crescând astfel competitivitatea și eficiența programelor academice.
După reformele propuse, sistemul național de învățământ superior va genera resursă umană înalt calificată (calificările 5/6-licență; 7-masterat; 8-doctorat). ACeasta își păstrează și își dezvoltă competențe prin învățare pe tot parcursul vieții.
Educația prin învățământ preuniversitar
Învățământul preuniversitar obligatoriu – preșcolar-primar-gimnazial-liceal – trebuie să transfere, prin educație, cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni satisfăcuți de propria viață. Educația antepreșcolară trebuie generalizată și regândită pentru a asigura prerechizitele necesare învățământului obligatoriu.
Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul asimilării eficiente a competențelor, dar și al accentuării înțelegerii modalității de generare științifică a cunoștințelor declarative și procedurale și a valorilor cuprinse în acestea – lucru considerat până acum esențial, mai ales pentru învățământul superior –, pentru a-și dezvolta competențele prin învățare
pe parcursul vieții și ca antidot la pseudoștiință/pseudocunoaștere.
În învățământul preuniversitar, educația este ineficientă, generând absolvenți cu o calitate slabă a competențelor, abandon școlar mare și analfabetism funcțional crescut, aspecte care devin risc de securitate națională.
“Ca urmare a reformelor propuse, absolvenții nivelului liceal vor deveni buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați psihologic și cu o calitate bună a vieții. Vor fi pregătiți pentru a intra pe piața muncii și/sau a-și continua studiile” spune ministrul.
Caravana Natioanala Siguranță Auto Copii ajunge la Timișoara