Biblia lui Luther, exponatul lunii martie la Muzeul Național al Banatului
Biblia lui Luther este o carte veche străină tipărită în secolul al şaisprezecelea. Ea e se afla printre comorile de la Muzeul Național al Banatului din Timișoara, fiind exponatul lunii martie.
Prima ediţie a acestei lucrări a apărut în 1534, la Wittenberg, în tipografia lui Hans Luft şi este considerată ca fiind cea care a creat unitatea de limbă scrisă, comună tuturor germanilor. Luther a căutat formele lingvistice cele mai potrivite, pentru a fi pe înţelesul tuturor germanilor, contribuind şi la ilustrarea tipăriturii prin propunerea scenelor. Cartea este o capodoperă tipografică de 1830 de pagini cu 117 ilustrate în text din care se mai cunoaşte despre existenţa a cca. 30 de exemplare.
Scoarță și aţă de in
Obiectul restaurat face parte din a patra ediţie, executată de succesorul lui Hans Luft în 1572 şi este un coligat format din volumele Biblia, das ist die ganze Heslige Schrift Deudsch şi Prophten alle Deudsch. Coligatul cuprinde mai multe lucrări realizate separate, reunite într-o lucrare ulterioară de legătorie . Acesta este legat în piele maro, pe scoarţe din lemn, din care se păstrează doar scoarţa din spate. Legătura este realizată pe patru binduri groase de cânepă, iar capital-bandul păstrat fragmentar este cusut cu aţă roşie şi albă pe pânză de in. Scoarţa are dimensiunile 38,8X24,4cm, iar filele 36,5X24,2cm, acestea fiind legate în caiete formate din trei file duble cusute cu aţă de in.
O carte cu ornamente
Cartea este tipărită cu cerneală de tipar neagră, cu ilustraţii în text reprezentând scene biblice şi pe tot parcursul textului are iniţiale împodobite cu ornamente florale, întâlnindu-se patru tipuri de caractere. Foaia de titlu a primului volum, Biblia, conţine un chenar, tipărit cu cerneală neagră, ilustrat cu scene biblice care încadrează titlul, tipărit cu cerneală roşie şi neagră, ornat cu motive florale (tipar roşu).
Cel de-al doilea volum, Prophten alle Deudsch, prezintă pe foaia de titlu un chenar ilustrat care conţine paisprezece steme, în interiorul căruia este tipărit titlul cu cerneală roşie şi neagră. Alte ornamente tipografice se observă la începutul capitolelor, acestea fiind reprezentate de frontispicii cu scene biblice, iar la sfârşitul lor există vignete.
Parcursul cărţii prezintă note manuscris cu cerneală roşie, creion chimic, cerneală ferogalică, sublinieri în text, tipar migrat, numerotări greşite ale filelor şi file nenumerotate. Se pot observa, pe prima filă păstrată integral, două ştampile de apartenenţă cu cerneală solubilă.
Cum a fost restaurată Biblia
Analizându-se starea de conservare a volumului , în urma studiului şi a testelor efectuate, s-a constatat că integritatea blocului cărţii este distrusă, acesta fiind desprins de cotor, unele file se păstrează fragmentar, altele lipsesc. Cotorul prezinta depozite semnificative de clei şi murdărie. Toate filele sunt îmbrunite, cu pH acid şi au aspect lânos, lipsind substanţa de coeziune, mai ales la colţuri şi snit. Prezintă de asemenea rosături de insect, mucegai, depozite de praf, murdărie, pete de ceară, pete maro, de apă (pH acid), de vin. Există în corpul cărţii şi file cu lipsuri în text, restaurări empirice, cu fisuri, pliuri, rupturi de jur-împrejur, colţuri şi margini rupte şi fisurate, găuri provocate de insecte.
Restaurarea obiectului a prezentat un grad ridicat de dificultate datorită multitudinii deteriorărilor și vechimii acesteia, astfel s-au efectuat intervenții complexe pentru a reda integritatea volumului. Procesul de restaurare s-a realizat în cadrul Laboratorului Zonal de Restaurare-Conservare din cadrul Muzeului Național al Banatului.