Vă imaginați o zi fără telefon mobil? Dependența de rețelele sociale e ceva serios
Cursa după like-uri și popularitate pe rețelele sociale a avut consecințe psihologice importante asupra comportamentului nostru. Cu ocazia zilei mondiale fără telefon, vă invităm facem un bilanț al impactului, pozitiv și negativ, pe care rețelele sociale l-au avut asupra noastră.
Așa cum știți, Twitter a fost creat pentru a împărtăși informații și opinii, iar Facebook pentru a rămâne conectați cu prietenii și familia. Instagram, inițial dedicat artei și fotografiei, a devenit platforma principală pentru promovarea imaginii de sine, în special în rândul tinerilor. Pe lângă ele, TikTok și-a găsit un loc extrem d eimportant în a vehicula opinii și a face conținut, fiind preferat de influenceri și vedete. Dar și de publicul tânăr.
Totuși, în ultima decadă, aceste platforme au dezvăluit și laturi mai întunecate. Așa cum s-a vpzut, Twitter a devenit un loc de ură și extremism, Facebook a fost acuzat de încălcarea confidențialității datelor, iar Instagram a fost adesea numită aplicația cu cel mai mare impact negativ asupra sănătății mentale a tinerilor, din cauza imaginii nerealiste a frumuseții și succesului pe care o promovează.
Ce este Ziua Mondială Fără Telefon Mobil
Pe 6 februarie se sărbătorește Ziua Mondială Fără Telefon Mobil. Este un moment bun pentru a reflecta asupra dependenței noastre de telefoane, în special de rețelele sociale. De la începuturi modeste, fiecare platformă a evoluat într-un mod care ne influențează profund viața.
Studiile arată clar efectele nocive ale rețelelor sociale asupra tinerelor minți. De exemplu, o cercetare realizată de JAMA Psychiatry pe 6600 de adolescenți americani a arătat că cei care petrec mai mult de 3 ore pe zi pe rețele sociale au un risc mult mai mare de a dezvolta tulburări anxioase sau depresive. Un alt studiu efectuat în China, pe 16.000 de adolescenți, a demonstrat aceeași legătură între timpul petrecut pe telefon și depresie.
Cum ne afectează rețelele sociale
Ne este greu să ne concentrăm
Am uitat ce înseamnă să te plictisești. Înainte, când așteptai la coadă sau în sala de așteptare a unui doctor, îți ocupai timpul cu gândurile proprii. Acum, această „panică” apare doar atunci când telefonul se descarcă și nu ai încărcător la îndemână. Studiile arată că capacitatea de concentrare a scăzut drastic, ajungând la doar 8 secunde – mai puțin decât a unui pește-auriu. „Chiar și simpla prezență a telefonului în apropiere ne distrage atenția”, spune psihologul Erin Vogel, citat de Vogue. Rețelele sociale sunt construite astfel încât să atragă atenția noastră constant.
Ne transformăm în obiecte
Pe rețelele sociale, nu doar că îi evaluăm pe alții pe baza unor imagini, dar și noi începem să ne judecăm în aceleași termeni. Căutăm să ne proiectăm imaginea cea mai atractivă și „perfecționată”, pentru a obține like-uri și aprecieri. Aceasta este ceea ce se numește „auto-obiectificare”: când valoarea noastră se bazează exclusiv pe corpul nostru și pe modul în care suntem văzuți de ceilalți. În acest context, este foarte ușor să cădem în capcana de a ne compara constant cu idealurile promovate pe Instagram.
Visăm la același tip de „succes”
Rețelele sociale ne transmit o imagine distorsionată despre succes, prezentând un stil de viață idealizat și cariere glorioase. Mulți tineri își doresc să devină influenceri sau YouTuberi, iar asta nu este deloc o coincidență. Aceste platforme ne formează aspirațiile, creând presiunea de a deveni „cu adevărat cineva” – o persoană de succes, validată de like-uri și urmăritori.
Un singur avantaj pozitiv: puterea colectivă
Totuși, trebuie să recunoaștem, rețelele sociale au și un impact pozitiv. Ele ne-au oferit puterea de a crea comunități puternice. Mișcările precum #MeToo, #BlackLivesMatter sau #BodyPositive au ajutat oamenii să se unească, să învețe unii de la alții și să lupte împreună pentru schimbare. În egală măsură au generat și efecte negative, precum distrugerea unor opere de artă sau promovarea unei alimentații nesănătoase. Platformele au devenit un loc unde vocile celor marginalizați pot fi auzite.
Ce spun specialiștii
Generațiile Y și Z au fost expuse cel mai mult la rețelele sociale. În prezent însă, tot mai mulți influenceri și tot mai multe persoane din Silicon Valley vorbesc despre efectele nocive ale tehnologiei, iar platformele încearcă să reglementeze aceste aspecte. De exemplu, Facebook și Instagram au început să testeze eliminarea vizibilității like-urilor. De asemenea, TikTok, Facebook și Instagram au impus o limită de vârstă pentru utilizarea rețelelor.
Ideea e simplă. Dacă utilizăm rețelele sociale cu moderație, acestea pot aduce mai multe beneficii decât daune. Totuși, este esențial ca utilizatorii să devină conștienți de efectele pe care le au postările de auto-promovare sau comentariile pline de ură.
În concluzie, dacă vrem ca viitorul nostru digital să fie mai echilibrat, trebuie să începem să înțelegem consecințele acțiunilor noastre online. Poate că e timpul să reflectăm asupra a ceea ce înseamnă cu adevărat să trăim o viață împlinită, un „like” sau un post perfect pe Instagram.
Sursa foto: Pixabay