- by Mitar Daiana
Expresii românești pe care nu i le poți traduce unui străin
Limba română este frumoasă, dar și grea, potrivit străinilor. Gramatica noastră e mult mai complexă și mai dificilă decât a altora, însă cu toate acestea sunt persoane care își doresc și se străduiesc să o învețe. Există totuși câteva expresii românești pe care nu i le poți traduce unui străin. Sau, și dacă reușești să i le traduci, nu va înțelege nimic fără explicații suplimentare. Sunt și români care nu știu cu adevărat semnificația lor.
Una din expresiile românești pe care probabil le-ai auzit este „Ești tufă de Veneția”. Aceasta se folosește pentru a descrie o persoană care este foarte nepricepută într-un anumit domeniu. Expresia, amuzantă și uneori ironică, sugerează că cineva nu se descurcă într-o anumită situație sau nu are nicio idee despre ceea ce face. Originea expresiei nu este clar documentată, dar cuvântul „tufă” este asociat cu ceva static, , care nu învață sau nu se schimbă. „De Veneția” adaugă un element comic, dar nu are o semnificație directă, ci este folosit doar pentru efect sonor și pentru a accentua ideea că persoana este complet „în afara” subiectului.
O altă expresie folosită des de români este „Ți-a sărit muștarul”. Ea este utilizată pentru a descrie momentul în care cineva se enervează brusc sau își pierde răbdarea. Când spunem că „i-a sărit muștarul” cuiva, ne referim la faptul că acea persoană a ajuns la capătul răbdării și a reacționat cu furie.
Alte expresii românești greu de explicat
„S-a dus pe apa sâmbetei”. Cu siguranță ați auzit această expresie în discuțiile părinților sau a bunicilor. Ea se folosește pentru a spune că ceva a fost complet pierdut, distrus. Când spunem că „s-a dus pe apa sâmbetei,” ne referim la faptul că acel lucru nu mai poate fi recuperat, că e pierdut definitiv. Originea expresiei vine din folclorul românesc. Se credea că „apa sâmbetei” era un râu misterios pe care spiritele și lucrurile dispăreau pentru totdeauna. Apa aceasta simbolizează pierderea ireversibilă, tot ce ajunge acolo fiind considerat de neatins și de nerecuperat.
O altă expresie folosită de români este „a scos untul din el”, care înseamnă că cineva a fost pus la o muncă intensă sau într-o situație solicitantă până când a ajuns epuizat fizic sau psihic. Când spunem că „a scos untul din cineva,” ne referim la faptul că acea persoană a fost supusă unui efort atât de mare, încât a ajuns stoarsă de energie sau resurse. Originea expresiei vine de la imaginea procesului de a obține untul din lapte, care necesita agitare continuă și intensă. În același fel, persoana este „scuturată” de energie până la punctul de epuizare completă.
„A vinde pielea ursului din pădure” este o expresie mai puțin folosită față de celelalte. Totuși, are o semnificație importantă. Aceasta se folosește atunci când cineva promite sau face planuri bazate pe ceva nesigur. Pe ceva ce nu s-a obținut încă. Originea expresiei provine din imaginea vânătorului care își face planuri să vândă pielea unui urs pe care încă nu l-a prins. Este, deci, o avertizare să nu te bazezi pe ceva incert. Sau să nu faci planuri cu lucruri pe care nu le ai încă.
Sursă foto: unsplash.com/Jonathan Cosens Photography