- by Mitar Daiana
Cum îi afectează pe copii sărăcia
Salvați Copiii România a făcut o analiză a sistemului de educație înainte de începerea noului an școlar. Aceasta arată cum îi afectează pe copii sărăcia, ce planuri de viitor au și care sunt problemele majore care le afectează parcursul educațional.
Un sfert dintre copiii români de vârsta liceului, 25,03%, se aflau în afara școlii la nivelul anului școlar 2022-2023, o situație care arată disparitățile majore ale României. Rata de părăsire timpurie a școlii este de doar 3,3% în marile orașe și atinge 14,3% în orașele mici și suburbii. Situația nefericită se înregistrează în mediul rural, acolo unde rata de abandon școlar este de 27,5%.
Conform datelor europene, nefrecventarea educației afectează o proporție din ce în ce mai mare de copii români: aproape 16% dintre copiii de vârsta gimnaziului2 se aflau în afara școlii la nivelul anului școlar 2022 – 2023, în timp ce peste un sfert dintre cei de vârsta liceului (25,03%) erau în aceeași situație. De asemenea, România înregistrează un procent de 16,6%3 al tinerilor cu vârsta între 18 și 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii șase ani. La nivel național, doi din cinci elevi intrați pe pragul școlii cu nouă ani în urmă nu se regăsesc printre cei care au reușit să obțină medii peste 5 la evaluarea de final de gimnaziu, iar copiii care învață în mediul rural sunt net dezavantajați (proporția mediilor sub 5 fiind de peste 2,5 ori mai mare în școlile din mediul rural).
Decalaj uriaș între elevii români
Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), România este unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. Variația de performanță explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toți ceilalți factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparație cu o medie OCDE de 15,5% și în creștere față de valoarea înregistrată de țara noastră la testarea anterioară (18%).
Diferența de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați este de 132 de puncte în cazul României (față de o medie OCDE de 93 de puncte), în creștere cu 24 de puncte față de ediția anterioară a testării. În condițiile în care 30 de puncte PISA pot fi echivalate cu un an de participare la educație, putem observa că decalajul între cei mai vulnerabili și cei mai avantajați elevi români a crescut cu aproape un an de școală, între 2018 și 2022. De altfel, România este indicată și printre țările în care această diferență generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepție de la tendința generală la nivelul OCDE (unde această diferență a suferit doar o creștere minoră).
La finalul anului 2022 o anchetă derulată de Salvați Copiii România a arătat că peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe. În același timp, o treime dintre ei și-ar dori să-și continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunitățile legate de educație (26,3%) și nemulțumirea sau neîncrederea față de condițiile de viață din România (21,9%).
Bullyingul, o altă problemă cu care se confruntă elevii
Un alt fenomen care afectează starea de bine a copiilor la școală este bullyingul. Potrivit unei consultări realizate de Organizația Salvați Copiii cu aproape 4500 de elevi:
- 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață. 28% dintre respondenți afirmă că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.
- Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată.
- În grupul de prieteni incidența fenomenului pare a fi mai redusă. Aproape jumătate dintre elevi (45%) spun că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
- Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying. 79% dintre ei afirmă că au asistat la astfel de situații, iar 45% declară că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
- Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului. Unul din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.
- Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying. În schimb, proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%.
- Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying. 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
- Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte.