Carmina Burana, o capodoperă a muzicii corale. Reportaj și interviu de Sarah Brînzei, 16 ani, Liceul de Arta „Ion Vidu” din Timișoara
Carmina Burana este una dintre cele mai renumite și impresionante lucrări corale ale secolului XX, compusă de Carl Orff. Constituit într-un ciclu de cântece, bazat pe manuscrise medievale, a captivat audiențele din întreaga lume prin energia sa vibrantă, ritmurile sale puternice și melodiile sale memorabile.
Corul comunitar din Timișoara a interpretat recent Carmina Burana alături de Orchestra simfonică „Remus Georgescu”, de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul Timișoara și de Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara, sub conducerea dirijorală a maestrului Gabriel Bebeșelea, în atmosfera unică conferită de Parcul Rozelor din Timișoara, într-un festin cultural de excepție. Soliștii invitați pentru acest proiect grandios au fost soprana Aleksandra Jovanović, contratenorul Valer Sabadus și baritonul Sebastian Balaj.
Dirijorii corurilor: Maria Gyuris (Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara), Iosif Todea (Corul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul Timișoara), Codruta Niculescu, Lucia Manga Gligor, Carol Budai și Lucian Oniță (Corul comunitar).
Iubire, petreceri dionisiene, satiră și critică socială
Aceasta lucrare este formată din poezii și cântece scrise în latină, germană și franceză veche. Temele abordate variază de la iubire și petreceri dionisiene, până la satiră și critică socială. În anii 1930, Carl Orff a descoperit aceste texte și a fost imediat fascinat de ele. Între anii 1935-1936, a compus muzica pentru 24 dintre aceste poezii, creînd astfel Carmina Burana, care a fost prezentat în premieră la Frankfurt pe Main la data de 8 iunie 1937. Succesul imediat al acestei lucrări a consolidat locul lui Orff în panteonul compozitorilor clasici moderni.
O Fortuna…
Carmina Burana a avut un impact imens asupra muzicii corale și a culturii populare. O Fortuna… a devenit una dintre cele mai recunoscute piese muzicale din lume, fiind utilizată frecvent în filme, reclame și în alte medii. Această lucrare este adesea interpretată în săli de concert din întreaga lume, fiind apreciată atât pentru complexitatea sa muzicală cât și pentru puterea sa emoțională.
Carl Orff a fost influențat de ideile educaționale ale timpului său și a văzut Carmina Burana nu doar ca o lucrare artistică, ci și ca un instrument pedagogic. El a dezvoltat o metodă de educație muzicală, cunoscută sub numele de „metoda Orff”, care pune accent pe ritm, mișcare și improvizație, elemente esențiale regăsite în această lucrare.
Carmina Burana este o capodoperă care depășește barierele timpului și ale spațiului, capturând esența naturii umane. Prin forța sa muzicală și temele variate, această lucrare continuă să inspire și să fascineze ascultătorii, fiind considerată una dintre cele mai mari realizări ale muzicii corale.
Procesul de pregătire pentru acest concert
Am stat de vorbă cu Eveline Kocsis, coristă în Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” din Timișoara. Am aflat detalii legate de pregătirea pentru acest eveniment, adică amănunte care „nu s-au văzut” la cele două reprezentații ale acestui titlu.
Sarah Brînzei: Cum s-a desfășurat pregătirea?
Procesul de pregătire pentru acest concert a fost meticulos și ordonat, dirijorul dorind ca toate ansamblurile să se împletească armonios, iar părțile solistice să reflecte strictețea partiturii. Cu ceilalți membri ai corului am colaborat prin repetiții înaintea concertului și prin a împărtăși un sentiment de respect indiferent de cat de mult sau cat de puțin am avut de participat în lucrare.
Sarah Brînzei: Există vreo parte a lucrării pe care o așteptați cu nerăbdare să o interpretați în fața publicului?
Partea mea favorită este ultima intrare a Corului de copii deoarece este partea în care toate ansamblurile interpretează la unison.
Sarah Brînzei: Care a fost momentul cel mai memorabil din timpul concertului pentru dvs.?
Cel mai memorabil moment din timpul concertului trebuie să fie începutul și sfârșitul lucrării, ea începând și încheind cu aceeași temă, O fortuna, fiind una dintre cele mai cunoscute piese clasice fiind foarte încărcată de emoții puternice care îți dau fiori.
Sarah Brînzei: Ce v-a plăcut cel mai mult la lucrarea interpretată în acest concert?
Pe lângă O furtuna, mi-au plăcut majoritatea momentelor corale interpretate de corul de bărbați, mai ales atacul imediat după tema de deschidere și cea de la sfârșit în care se împletesc cu părțile interpretate de bariton.
Sarah Brînzei: Cum ați descrie Carmina Burana pentru cineva care nu a mai ascultat-o niciodată?
Carmina Burana aș descrie-o precum o roata a destinului aflată veșnic în mișcare. Odată este favorabilă, odată este defavorabilă, însă continuă să se rotească neîntrerupt.
Aleksandra Jovanovic, soprană
Soliștii vocali, invitați de Filarmonica „Banatul” din Timișoara sunt recunoscuți în țară și în străinătate, atât pentru talentul lor, cât și pentru pregătirea intensă depusă în susținerea părților solistice, sau a rolurilor din lucrări vocal-simfonice sau titluri de operă.
Aleksandra Jovanović este o soprană de coloratură din Belgrad, Serbia. Ea a intrat în atenția publicului internațional după ce a câștigat competiția SWR Junge Operstars. De asemenea, a câștigat premii la concursuri precum „Die Meistersinger von Nürnberg” și „Seoul International Music Competition”.
După debutul său internațional de succes ca Regina nopții în producția faimoasă a lui Günter Kramer „Flautul magic” de la Deutsche Oper Berlin, Aleksandra Jovanović a fost invitată să revină la această producție în sezoanele următoare și de atunci a cântat în unele dintre cele mai case de operă și companii notabile, cum ar fi: Opera din Paris, Opera de Stat din Viena, Gärtnerplatztheater, Teatre Principal de Palma și Filarmonica din Dortmund.
A colaborat cu Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Sârbe (RTS) în oratorii și lucrări vocal-simfonice de Haydn și Mozart, Faure sau Orff sau premiera și înregistrarea lucrării „Lacul” pentru soprană și orchestră de Božo Banović. A fost invitată pentru spectacole sau concerte de Anul Nou difuzate la nivel național. Cea mai recentă colaborare este cu Thomas Hampson la festivalul BEMUS.
A debutat în rolul Reginei Nopții la Opera și Teatrul Madlenianum din Belgrad, care a fost urmat de același rol atât la Teatrul Național din Belgrad, cât și la Teatrul Național Sârb din Novi Sad. Tot la „Madlenianum” a debutat în opereta „Sânge vienez” de Strauss.
Valer Săbăduș, contratenor
Valer Barna-Sabadus este un contratenor româno-german de renume internațional, apreciat pentru interpretările sale excepționale în opere baroce și repertorii de muzică veche. Născut în 1986 în Arad, România, Sabadus și-a început cariera muzicală în Germania, unde a studiat la Universitatea de Muzică și Arte Scenice din München. Sabadus este cunoscut pentru timbrul său vocal unic și versatilitatea sa interpretativă, fiind aclamat atât de public, cât și de critici pentru performanțele sale emoționante și tehnica impecabilă.
În prezent, Sabadus continuă să fie o prezență constantă pe scenele internaționale, fiind invitat să cânte la festivaluri importante și în cadrul unor producții de operă de mare prestigiu.
Sebastian Balaj, bariton
Sebastian Balaj este un bariton român cunoscut pentru performanțele sale impresionante pe scenele de operă din întreaga lume. Este recunoscut pentru interpretările sale în opere celebre, având un repertoriu vast care include roluri din operele lui Donizetti, Mozart, Puccini, Rossini, Verdi și alții.
Pe lângă activitatea sa pe scenă, Sebastian Balaj a câștigat recunoaștere și premii în diverse competiții internaționale de muzică, confirmându-și talentul și dedicarea în lumea operei.
Gabriel Bebeșelea, dirijor
Gabriel Bebeșelea este un dirijor român născut pe 10 septembrie 1987 în Târgu Mureș. Este cunoscut pentru talentul său remarcabil și pentru contribuțiile semnificative la muzica clasică. A studiat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și și-a continuat studiile la prestigioase instituții muzicale din Europa, precum Universitatea de Muzică și Arte Performative din Viena și Conservatorul Regal din Amsterdam.
Gabriel Bebeșelea a debutat ca dirijor la o vârstă tânără și a colaborat cu numeroase orchestre și instituții muzicale de renume din România și din străinătate. Printre acestea se numără:
Orchestra Națională Radio, Filarmonica „George Enescu” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca De asemenea, a fost invitat să dirijeze orchestre internaționale, cum ar fi cele din Viena, Amsterdam și alte orașe mari europene.
Bebeșelea a câștigat numeroase premii și distincții de-a lungul carierei sale, fiind recunoscut atât în România, cât și pe plan internațional. Printre aceste premii se numără și Premiul „Gustav Mahler” pentru dirijat.
Pe lângă activitatea sa ca dirijor, Gabriel Bebeșelea este implicat în diverse proiecte educaționale și culturale. Susține tinerii muzicieni și contribuie la dezvoltarea vieții muzicale din România prin inițiative și colaborări menite să promoveze excelența și inovația în muzică.
Maria Gyuris, dirijor a Corului pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara
Este o dirijoare și educatoare muzicală respectată din Timișoara. Absolventă a Liceului de Muzică Ion Vidu în 1979 și a Universității Naționale de Muzică București (Conservatorului Ciprian Porumbescu), Maria Gyuris este din 1988 dirijorul ansamblurilor corale ale Liceului de Artă Ion Vidu, unde predă și teoria muzicii.
Activitatea ei remarcabilă a fost recunoscută prin numeroase premii, inclusiv Premiul special pentru promovarea muzicii româneşti, acordat de Fundaţia Culturală Sound. De-a lungul carierei, Maria Gyuris a colaborat cu Filarmonica Banatul şi Opera Naţională din Timişoara și a participat la turnee în Germania, Franţa, Ungaria, Slovenia și Elveţia. Concertele corale anuale pe care le organizează au devenit o tradiție importantă în viața muzicală a orașului Timișoara.
Text – Sarah Brînzei ,16 ani, Liceul de Arta „Ion Vidu” din Timișoara
Articol realizat în cadrul campaniei „Știri culturale din cartiere”, desfășurată în cadrul Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.
