MISTERELE LUMII, ISTORII NEELUCIDATE. Pobiti Kamani, un fenomen unic
La aproximativ 22 de kilometri distanță de centrul orașului Varna din Bulgaria se află Pobiti Kamani, un fenomen unic cunoscut și sub denumirea „Pădurea de piatră”. Astăzi, la rubrica MISTERELE LUMII, ISTORII NEELUCIDATE, vorbim despre monumentul care se întinde pe 8 km, de-a lungul coastei nordice a Mării Negre.
Monumentul natural Pobiti Kamani prezintă mai multe coloane calcaroase, de diferite dimensiuni, care au fost formate de forțe naturale. Unele dintre coloane au fost erodate de vânt și apă, iar acum au forme fantastice. Mediul deșertic din jurul coloanelor prezintă o floră și o faună specifică. Din punct de vedere geologic, Pobiti Kamani este un fenomen unic cu semnificație globală. Coloanele reflectă atât o fosilizare, cât și dimensiuni care sunt unice în lume. În plus, biodiversitatea din teritoriul care înconjoară „pietrele” îi sporește valoarea.
Originea coloanelor unice în lume
Există zeci de teorii cu privire la originea coloanelor de piatră de lângă Varna. Cea mai nouă ipoteză susține că aceste structuri s-au format în jurul infiltrațiilor naturale de gaz metan. Scurgerile de gaz metan sunt bine cunoscute în multe locuri din lume. Ele există acolo unde fluidele purtătoare de metan trec prin sedimente și ajung la suprafața Pământului sau la fundul mării. Totuși, atunci când se compară dimensiunea, mineralogia, structura petrografică și diageneza structurilor sistemului de infiltrații Pobiti Kamani cu cele ale altor sisteme, nu se poate găsi nicio asemănare clară.
Structuri naturale similare cu Pobiti Kamani există doar în Australia. Acestea sunt stromatolite, structuri asemănătoare rocilor construite de microbi. Celelalte astfel de structuri sunt Pinnacles, formațiuni calcaroase aflate în Parcul Național Nambung, Australia de Vest. Ambele structuri seamănă cu coloanele de piatră de la Pobiti Kamani prin forma lor, dar în rest diferențele sunt numeroase și semnificative.
Dicționar
Diageneză: totalitatea transformărilor chimice, mineralogice, de structură etc. pe care le suferă sedimentele în cursul consolidării lor.