POVEȘTILE MODEI. Numele celebrului actor a intrat în DEX ca substantiv comun: „alendelon”. Piesa vestimentară preferată de bunici
Azi, celebrul actor francez Alain Delon, considerat în tinerețe unul dintre cei mai frumoși actori ai lumii, va fi înmormântat. A murit zilele trecute, la vârsta de 88 de ani, după o viață ca-n filme. Nu a fost doar un actor legendar, ci și un simbol al modei care a influențat stilurile vestimentare în întreaga lume, inclusiv în România. Numele celebrului actor a intrat în Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) ca substantiv comun: „alendelon”. Acest cuvânt desemnează o piesă vestimentară preferată de bunici și poate, încă, de mulți părinți.
În anii 1970 – 1980 un fel de palton, lung până spre coapse, din piele de oaie, cu blană pe interior și, la vedere, pe guler (rever) a devenit extrem de popular în România. Inspirația a venit din haina purtată de actorul francez Alain Delon în câteva scene din pelicula „Rocco și frații săi”, din 1963.
View this post on Instagram
Celebritatea propriu-zisă a hainei a venit odatp cu filmul „A fost odată un hoț”, lansat în 1965. Această haină, un cojoc în fond, este cunoscută sub numele de „alendelon”, cuvântul fiind inclus în DEX de ani buni.
Ce este un „alendelon”
„Alendelonul” este o haină din piele, îmblănită, de obicei lungă până spre mijlocul coapsei, dar și mai scurtă, închisă la un singur rând de nasturi. Pentru români, atunci, această haină simboliza nu doar apropierea de stilul sofisticat și elegant al actorului îndrăgit de toată lumea, ci și o conexiune cu lumea occidentală. Occidentul era un loc spre care mulți români visau, având în vedere izolarea în care se trăia în comunism. Prin urmare moda a prins foarte bine, iar cojoacele „alendelon” au început să fie confecționate oficial.
Renumită pentru producerea lor era Întreprinderea „Vidra” din municipiul Orăștie (județul Hunedoara), care era specializată în articole vestimentare din piele. Fabrica producea cojoace, blănuri și hanorace. Popularitatea „alendelonului” era atât de mare încât majoritatea pieselor erau exportate în orașe precum Milano și Paris, recunoscute pentru influența lor în modă. De altfel, trebuie menționat că „alendelonul” s-a regăsit, de-a lungul deceniilor în colecțiile celor mai renumite case de modă internaționale.
Să ai „alendelon” în anii 1980 însemna statut social
Bunicii care au trăit atunci vă pot povesti că obținerea unui cojoc „alendelon” nu era deloc ușoară. Fabricarea cojoacelor era un proces complex, iar cererea era cu mult mai mare decât capacitatea de producție a fabricii de confecții din piele care a dispărut după Revoluție.
Vă vine să credeți sau nu, dar se făceau liste de așteptare, se apela la „pile și relații”, iar oamenii așteptau chiar și șase luni pentru a primi un astfel de cojoc. În plus, nu era ieftin deloc, ca orice piesă vestimentară care e acum la modă. Un „alendelon” costa echivalentul a trei-patru salarii medii. Cei care reușeau să procure „alendelonul” obțineau nu o haină călduroasă, ci un statement social.
Sursa foto: Instagram
POVEȘTILE MÂNCĂRURILOR. Cum au fost inventate ele: Felie de lapte