Despre handbal, un joc de echipă care te dezvoltă fizic, dar și mental. Interviu și reportaj la Street Mini Handbal Session
Parcul Civic din Timișoara a fost plin de voie bună și copii în weekend, la evenimentul Street Mini Handbal Session din cadrul City Celebration. Sportivele de la Asociația Handbal Club Sportiv Cîtu au arătat cât de talentate sunt într-un meci amical. La acest eveniment au participat și alți copii din afara clubului, ideea fiind de a inspira și încuraja și alți tineri să se apuce de handbal.
Totul a fost organizat cu multă grijă, de la apă și mâncare până la poziția terenului, care era la umbră. Antrenorul Narcis Cîtu spune că mai demult handbalul se juca în aer liber, așa că organizarea evenimentului în Parcul Civic păstreaza tradiția timișoreană a handbalului.
Sportivele au fost foarte sociabile și se ajutau una pe alta. Au jucat un meci frumos, fără scor, dar foarte distractiv. Pentru ele handbalul este un sport frumos și amuzant, care merită încercat. “Practic de patru ani handbal. Îmi place deoarece e primul sport la care m-am integrat repede. Nu este foarte greu, deoarece dacă stai și asculți poți să practici mai repede și mult mai ușor. Pentru mine handbalul înseamnă distracție și prieteni noi”, ne-a spus Tania Mănuia, 10 ani. Raisa, în vârstă de 8 ani ne-a mărturisit că practică handbalul de un an: “Pentru mine handbal înseamnă să-ți faci prieteni noi și să fii mai înaltă”.
Avantajele handbalului în dezvoltarea copiilor – interviu cu antrenorul Narcis Cîtu
Eva Stanciu: Cine sau ce v-a inspirat pasiunea pentru handbal?
Narcis Cîtu: Inițial am cochetat cu mai multe sporturi și m-am oprit la handbal. Eram la o vârstă fragedă, 12-14 ani.
Eva Stanciu: Care sunt avantajele handbalului în dezvoltarea copiilor?
Narcis Cîtu: Sunt o mulțime de avantaje. În primul rând, pentru sănătate, dezvoltă organismul. După aceea, din punctul de vedere a disciplinei, asta face sportul în general, și nu numai handbalul, în general toate sporturile, disciplinează pentru viitor. Sportivele de azi vor merge spre înalt[ performanță sau nu. Astea sunt cu beneficii pe viitor, în viața de toate zilele.
Eva Stanciu: Credeți că se face suficient sport la școală?
Narcis Cîtu: Da, se face educație fizică și sport. Din păcate, colegii mei care sunt profesori la diferite scoli gimnaziale, licee, au o problemă foarte mare cu infrastuctura. Acum câteva zile s-a terminat Olimpiada de la Paris, și dacă ne uităm la interviurile date de sportivii români care au fost acolo, toți s-au plâns de infrastuctură. Din păcate avem o infrastuctură slabă și poate acesta este unul din motivele pentru care nu prea vin copiii la sport. Pentru că nu prea ai unde să te antrenezi. Nu sunt săli, nu sunt stadioane sau baze sportive.
Eva Stanciu: Dacă un copil dorește să facă handbal, la ce vârsta i-ați recomanda să înceapă?
Narcis Cîtu: La mine la club avem copii, sau mai bine zis fete, care vin de la cinci – șase ani. Mai am și o excepție, care are undeva la patru ani.
Eva Stanciu: Deci părerea dumneavoastră este că e bine să se înceapă sportul la o vârstă cât mai fragedă.
Narcis Cîtu: Bineînțeles. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Interviu cu Mirela Cîțu, antrenoarea și președinta Clubului Sportiv Cîtu Timișoara
Eva Stanciu: Cine sau ce v-a inspirat pasiunea pentru handbal?
Mirela Cîtu: Pasiunea pentru handbal o am de mic copil. Am început să practic acest sport de la 14 ani și mi-a plăcut foarte mult pentru că e dinamic, un sport complex. Acum încerc să dau mai departe pasiunea aceasta și altor sportivi, mai mici.
Eva Stanciu: Care sunt avantajele handbalului în dezvoltarea copiilor?
Mirela Cîtu: Sunt foarte multe. Fiind un sport complex, te dezvoltă armonios, să crești sănătos, pui în mișcare toate segmentele corpului, deci un sport care te dezvoltă armonios.
Eva Stanciu: Credeți că se face suficient sport la școală?
Mirela Cîtu: Nu aș vrea să intru în detalii cu ce se face la oră pentru că nu cunosc. Dar ar trebui să se facă mai mult sport la școală.
Eva Stanciu: Credeți ca sunt bine gândite orele de educație fizică?
Mirela Cîtu: Depinde cum sunt puse orele de educație fizică în programa școlară. Din punctul meu de vedere, ar trebui să existe mult mai multe, pe săptămână, ar trebui 3-4 ore de sport pe săptămână.
Eva Stanciu: Ce sfaturi i-ați da unui copil care dorește să se apuce de handbal? La ce vârstă?
Mirela Cîtu: De handbal te poți apuca de la minim 5 ani. Să vii în primul rând să joci, în al doilea rând să socializezi, să te dezvolți frumos. E un sport de echipă în care se învață foarte multe.
Despre limite și performanță. De vorbă cu un pisholog sportiv
ȘTIRI PENTRU COPII a stat de vobă cu Andra Pleșa, pshiolog sportiv. Am aflat de la dânsa că psihologul sportiv se ocupă, în general, cu definirea limitelor și găsirea de soluții pentru depășirea obstacolelor din gândirea noastră, astfel încât să ajungem înspre performanță.
Eva Stanciu: Când un sportiv nu își atinge scopul, cum îl motivați să continue?
Pleșa Andra: Înainte de toate, când nu ajunge acolo unde își dorește, îl fac să înțeleagă care au fost acele limitări sau acei pași pe care poate i-a făcut greșit. Încerc să îl fac să se analizeze, astfel încât să își dea seama ce nu a funcționat. După ce observăm toate aceste lucruri, evident că ceea ce ne motivează este obiectivul principal de la care am pornit, deci nu renunțăm niciodată. Și îi întăresc foarte mult credința de a crede în aceste vise pe care le-a avut de la început și să-și continue parcursul.
Eva Stanciu: Unui copil care a pierdut un meci ce îi spuneți?
Pleșa Andra: Mi-ar plăcea foarte mult ca toți copiii să învețe ce înseamnă să piardă. Uneori credem că pierdem, dar învățăm lucruri din această situație și niciodată o pierdere nu este un final sau un eșec total. Totul în viața noastră se bazează pe reușite și uneori poate și pe greșeli sau eșecuri.
.
Text și foto : Eva Stanciu, 11 ani, Waldorf Timișoara
Articol realizat în cadrul campaniei „Știri culturale din cartiere”, desfășurată în cadrul Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.
