Interviu cu Alin Antemir de la Teatrul de păpuși „Peter Pann ”din Timișoara
Actorul Alin Antemir de la Teatrul de păpuși „Peter Pann Antemir” din Timișoara a stat de vorbă micile jurnaliste de la ȘTIRI PENTRU COPII, Elena Enăștescu și Anna Lucia Gafencu. Ambele au 11 ani și nu de mult nu ratau niciun spectacol de teatru de păpuși. Le mai place și acum, deși au crescut și încep să descopere arte noi. Întâlnirea dintre cei trei a avut loc după spectacolul „Muzicanții din Bremen”, prezentat de Teatrul de păpuși „Peter Pann” din Timișoara, zilele trecute. “Muzicanții din Bremen” este un spectacol interactiv cu marionete siciliene.
Alin Antemir este acor și păpușar. În trecut a jucat și într-un film, „Garcea și oltenii”. Mai de mult, a lucrat la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești. Îi place mult să mânuiască păpușile, asfel că s-a specializat ca actor de teatru cu marionete. „Doi prieteni” sau „Frumoasa din pădurea adormită” sunt alte spectacole care poartă semnătura lui. Acum are propriul teatru pentru copii, la Timișoara, Teatrul de păpuși „Peter Pann”.
„Dacă știi să faci treaba asta cumtrebuie, se trăiește foarte bine…”
ȘTIRI PENTRU COPII: Care a fost momentul dumneavoastră preferat din acest spectacol?
Alin Antemir: Momentul meu preferat a fost acela de la început, când am adus copiii in față și efectiv au participat la spectacol, pentru că ei mi-au dat energia pe care am folosit-o după aceea, cu marionetele pe scenă. Practic, eu le „fur” energia și o transpun pe scenă.
ȘTIRI PENTRU COPII: Care a fost cea mai frumoasă experiență din cariera dumneavoastră?
Alin Antemir: Vai, experiențe sunt multe și foarte frumoase. Una din ele, cea mai frumoasă, a fost, deși nu prea e o glumă pentru copii, într-un festival medieval la Sighișoara. Nu mai știu în ce an, pentru că am fost la multe ediții acolo. Au fost 1.000 și ceva de oameni. Am jucat pe cal atunci un spectacol tradițional românesc de bâlci transpus așa, un pic amestecat cu realitatea. A fost cel mai frumos moment că și adulții au ințeles glumele, și copiii. A fost un „win-win” (toți au avut de câștigat).
Alin Antemir: Pe aceasta meserie am ales-o din greșeală, vă spun sincer. Pentru că, inițial, am vrut să dau la actorie să mă fac actor. În liceu mai cochetam cu actoria și, în anul respectiv, am considerat ca nu sunt pregătit pentru actorie, așa că am verificat o broșură din aia, cum era pe vremuri (acum dăm scroll – căutăm online, nu mai avem broșuri, dar e același lucru). Și am văzut secția asta în cadrul Universității Naţionale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Am văzut că e cu păpuși și marionete și am zis că poate e interesant și m-am dus să văd cum e la examen. Și m-am trezit intrat, al treilea.
ȘTIRI PENTRU COPII: Cui îi oferiți cele mai mari mulțumiri?
Alin Antemir: Cele mai mari mulțumiri? Cu siguranță părinților, pentru că au fost mereu alături de mine în meseria asta. Au fost foarte mulți oameni care au zis: Vai, cum faci treaba asta? Sau: Cum se trăiește din treaba asta. Uite, dacă știi să faci treaba asta cum trebuie, se trăiește foarte bine și îți oferă foarte multe oportunități de a călători. Pentru că eu mai joc și în Germania, pentru copiii defavorizați din Siria. Anul trecut am jucat în Italia, pentru comunitățile de copii români care sunt deja la a nu știu câta generație si abia vorbesc limba română și atunci merg la ei cu spectacole in română, și tot așa. Călătorești foarte mult cu meseria asta: din festival în festival. Acum am fost la Faber, în Timișoara, merg din centru cultural în centru cultural, sunt tot pe drumuri. Dacă îți alegi meseria asta, tot timpul ești pe drumuri.
Interviu și fotografii de Elena Enăștescu, 11 ani, Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” și Anna Lucia Gafencu, 11 ani, British School Timișoara.
Articol realizat în cadrul campaniei „Știri culturale din cartiere”, desfășurată în cadrul Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.