Interviu cu Denis Iovescu, triplu campion mondial la karate: “Nu este doar o pasiune, ci chiar un stil de viață”
În această vară Denis Iovescu, de la Asociația Sport Record Timișoara și-a păstrat cu succes titlul de campion mondial la karate. Performanța sa a fost obținută la Campionatul Mondial de Karate WUKF, desfășurat in luna iulie in Monterrey, Mexic, unde a concurat la proba de kumite la categoria 85 de kilograme. Denis a împărtașit cu ȘTIRI PENTRU COPII detalii despre cariera sa și cum s-a simțit la acest campionat mondial.
Ninja, pasiunea copilăriei
Eva Stanciu: Cine sau ce ți-a inspirat pasiunea pentru karate?
Denis Iovescu: De mic eram pasionat de filmele de acțiune, cu ninja și luptători. În mintea mea de copil de atunci, credeam că dacă mă voi apuca de karate voi deveni și eu la fel. Asta m-a inspirat, dar pe măsură ce am început să practic acest sport, să-l descopăr, să îl văd cu adevărat, m-am îndrăgostit de sportul în sine. Mi-au dispărut aceste dorințe copilărești de a deveni ninja.
Eva Stanciu: La ce vârstă ai început karatele? De ce ai ales acest sport? Ai mai practicat și alte sporturi?
Denis Iovescu: Am mai practicat judo, o perioadă scurtă, cât timp am fost la grădiniță, apoi când am ajuns în clasa I, pe la 7 ani, m-am apucat de karate. M-am apucat de karate pentru că mi s-a părut un sport foarte interesant.
Eva Stanciu: Ai avut momente grele în carieră? Ce te-a determinat să nu renunți?
Denis Iovescu: Momente grele nu am avut neapărat, am avut o perioadă, de exemplu, când voiam foarte mult să avansez la următoarea centură, când am fost la centura portocalie. Trei ani am avut aceeași centură, nu am dat niciun examen, dar pur și simplu dorința mea de a continua, dorința mea de fi mai bun, m-a făcut să continui și să-mi doresc să ajung la următorul nivel. Asta cred că a fost cel mai greu pas din cariera mea.
Toate sunt meciuri grele
Eva Stanciu: Cum ți s-a părut acest campionat mondial? A fost greu, emoționant?
Denis Iovescu: Chiar dacă este campionatul mondial, eu l-am abordat ca și orice altă competiție. Au fost un număr mare de participanți, a fost oarecum dificil și din prisma fusului orar, pentru că e alt fus orar. Noi când am concurat în mod normal era seară la noi (în România). Nu am avut foarte mult timp să ne adaptăm la fusul de orar și am luptat cu adversari care erau din zonă sau era mai obișnuiți cu fusul de orar.
Eva Stanciu: Care a fost cel mai greu meci? De ce?
Denis Iovescu: Nu prea există meciuri ușoare, toate sunt meciuri grele, depinde cum le abordezi. Al treilea meci a fost dificil și finala a fost oarecum dificilă dar nu pot să zic că a fost ceva extraordinar de dificil. Sunt obișnuit să lucrez sub presiune și de fapt sub presiune mă descurc cel mai bine.
Eva Stanciu: Cum arată o zi obișnuită din viața ta? Ce hobby-uri mai ai?
Denis Iovescu: Depinde de sezon, acum, vara, sunt mult mai liber decât în sezonul competițional, în care mă trezesc foarte devreme. Merg la școală pentru că eu lucrez ca profesor, după ce termin cu școala mă duc la antrenamentul fizic, după aceea vin la club să predau karate, apoi mă antrenez eu pentru proba de kumite. Iar apoi seara târziu pe la 9:00, 9:30, ajung într-un final acasă.
Copiii fac prea puțin sport
Eva Stanciu: Cum motivezi copiii să facă sport?
Denis Iovescu: Îi motivezi prin puterea exercițiului și a exemplului care mi se pare că este cea mai bună formă de motivare. Adică eu le arăt unde poți să ajungi prin prisma sportului și dacă ești disciplinat și îți place foarte mult să faci un lucru. Îi motivez și verbal pentru că și asta este foarte important. Îi îndemn să facă un sport, nu neapărat karate, orice sport e bun.
Eva Stanciu: Crezi că această generație face mai mult sau mai puțin sport decât cele anterioare?
Denis Iovescu: Eu cred că acești copii fac mai puțin sport, deoarece nu se mai umblă atâta pe jos, pentru că și asta este o formă de mișcare. Multă lume vine cu mașina la școală, tot mai puțină lume pedalează, copiii nu mai ies așa mult să se joace afară cum o făceau mai demult. În schimb, suntem mai avansați din punct vedere metodic, acum am putea oferi un antrenament mult mai performant decât se putea oferi acum 20 de ani, dar copiii tot nu fac sport.
Eva Stanciu: Ce sfat ți-ai da ție însuți dacă ai putea vorbi cu tine la începutul carierei tale?
Denis Iovescu: Nu prea știu ce sfaturi mi-aș da sincer, doar poate să mă motivez. Oricum, de mic am fost foarte motivat, nu lipseam de la antrenamente, eram foarte serios, foarte disciplinat, mi se pare că am mers pe un drum foarte bun. Nu știu ce aș mai putea să spun în plus față de atunci, poate doar să îmi inspir mai multă încredere în mine.
Vreau să fac karate toată viața
Eva Stanciu: Cum te simți acum că ești campion mondial? Ce planuri ai pentru viitor? Ce competiții urmează?
Denis Iovescu: Mă simt foarte bine, mă bucur că am reușit să-mi apăr titlul, pentru că este al treilea titlu consecutiv. Pe viitor urmează Cupa României, care este criteriul de selecție pentru Campionatul European din Polonia, din această toamnă. Obiectivul meu este să câștig la cât mai multe competiții în continuare.
Eva Stanciu: După ce vei încheia cariera de sportiv, ce vei vrea să devii?
Denis Iovescu: Eu vreau să fac karate toată viața mea, să fiu antrenor, vreau să fac asta în continuare, cât trăiesc, pentru că îmi place. Nu este doar o pasiune ci chiar un stil de viață, și îmi aduce foarte multe bucurii când pot să duc copii pe drumul pe care am fost și eu.
Eva Stanciu: Mulțumesc mult, felicitări încă odată pentru campionat și succes în continuare!
Text și foto : Eva Stanciu, 11 ani, Waldorf Timișoara
Articol realizat în cadrul campaniei „Știri culturale din cartiere”, desfășurată în cadrul Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.
