Voievodul Țiganilor – Conspirații, povești de dragoste și intrigi
Cu ocazia Zilei Timișoarei, pe scena din Parcul Rozelor au avut loc mai multe spectacole în perioada 1-4 august 2024. “Voievodul Țiganilor “, operetă de Ignaz Schnitzer și Johann Strauss-fiul, a fost pus în scenă de către Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București.
Deși prezentat sub formă concertantă, cu un decor minimalist, energia artiștilor, calitățile vocale și talentul actoricesc au transmis cu umor povestea plasată de Strauss fiul, în cartierul Mehala din Timișoara.
Structurată în trei acte, opereta compusă Johann Strauss-fiul, pe libretul de Ignaz Schnitzer, după romanul de Jokai Mor, a avut premiera absolută la 1895 la Theater an der Wien. Premiera în România, a avut loc la Bucuresti, pe 9 ianuarie 1890.
Conspirații și povești de dragoste
Acțiunea are loc în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe domeniile lui Barinkay, care a fost trimis în exil. Fiul acestuia, Sandor Barinkay, hotărăște să se întoarcă pe proprietatea tatălui său pentru a fi repus în posesie. Când află, Zsupan, porcarul satului, este îngrijorat, deoarece acesta s-a folosit de pământurile familiei Barinkay. A luat de-a lungul anilor cărămizi din castelul lui, distrugându-l și transformându-l într-o ruină. Acum va fi nevoit să plătească, însă îi vine o idee. Să-l însoare pe tânăr cu fiica sa. Acesta însă nu este interesat de ea, în schimb se îndrăgostește de țiganca Saffi, pe care o întâlnește într-o noapte, în sat. Întorcându-se de la târg, țiganii îl aclamă pe fiul stăpânului ca voievod al lor, stârnind conflicte. Grupul de boieri îl acuză pe Barinkay de imoralitate, prin faptul că trăiește cu o fată de țigan. Furia lor se amplifică atunci când află că Barinkay a găsit comoara căutată de ei zadarnic.
Happy-end
Czipra, mama lui Saffi scoate un document care atestă că fiica ei este adoptată, iar ea este de fapt de origine nobilă, provocând stupoare generală. Acțiunea se dezvoltă și devine tot mai complexă, implicând conspirații, povești de dragoste, război și o revenire triumfătoare. În final, Sándor se regăsește fericit alături de Saffi și de comunitatea care l-a ales drept conducător.
Text – Sarah Brînzei și Sonia Robac, 16 ani, Liceul de Arta „Ion Vidu” din Timișoara
Foto – Sonia Robac
Articol realizat în cadrul campaniei „Știri culturale din cartiere”, desfășurată în cadrul Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.
