“Există un star în fiecare dintre noi” – dialog între Robert Copoț, actor la Teatrul Merlin, și Ana Chircu, 11 ani
Robert Copoț este actor la Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin și la Teatrul Național din Timișoara, unde joacă în De ce iubim femeile, Aniversarea, Meterorul și alte spectacole. La Merlin îl puteți vedea în Frumoasa Adormită, Zâna lacului, Zaiafeturi. Acest interviu a fost realizat după spectacolul “Ursul păcălit de vulpe“, la Muzeul Satului. Robert Copoț a jucat rolul pescarului.
Ana Chircu : Cine sau ce v-a inspirat pasiunea pentru teatru?
Rober Copoț : Cred că toată lumea s-a văzut pe scenă la un moment dat. Care cum avem noroc… eu am fost norocos. E ca visul unui copil. Tu te-ai văzut vreodată pe scenă?
Ana Chircu : Nu.
Robert Copoț :Te-ai văzut vreodată actriţă?
Ana Chircu : Nu cred.
Robert Copoț : Doar la jurnalism te-ai văzut?
Ana Chircu : Nu doar la jurnalism.
Robert Copoț : Ai cântat vreodată în oglindă?
Ana Chircu: Da.
Robert Copoț : Tot vrei să fii un star, există un star în fiecare dintre noi, există stea.
Primul spectacol, la grădiniță
Ana Chircu : Când aţi devenit actor ?
Robert Copoț : La 30 de ani. Normal devii la 22 de ani, dacă totul merge bine, dar eu am devenit la 30, nu a fost întâmplător. Prima oară am fost ospătar bucătar, după aia viaţa m-a dus şi am ajuns actor.
Ana Chircu: Când aţi avut primul spectacol?
Robert Copoț : Primul de care îmi aduc aminte… eram la grădiniţă şi am zis o poezie, în grupa mare sau grupa mica. Asta e prima chestier de actorie.
Ana Chircu : Aţi vrut de mic să fiţi actor?
Robert Copoț : Nu, doctor veterinar, îmi plac mult animalele.
Ana Chircu : Vă place cum a ieşit acest spectacol? De ce?
Robert Copoț : Eu am preluat, eu şi colegul meu Marko am preluat, adică noi am schimbat nişte colegi care nu mai sunt în distribuţia noastră. Noi încercăm să facem cel puţin la fel de bine sau poate puţin mai bine
Fiecare copil să îşi vadă de visurile lui
Ana Chircuc: Ce aţi sfătui un copil de 10 ani care ar vrea să fie actor?
Robert Copoțc : Să îşi asculte părinţii, să devină el unic şi personal, să nu urmeze pe nimeni, să îşi vadă el, de visurile lui. Să nu intre într-un model, într-un şablon. Dacă intri într-un sablon, sunt alţi, zeci de copii, mulți la fel ca tine. Unu mai înalt, unu mai mic, unu mai cu ochii albaştrii, unu mai verzi dar dacă eşti unic dacă eşti personal atunci poate poţi să… e mai uşor.
Interviu realizat de Ana Sofia Chircu, 10 ani, Şcoala Generală 30 – Timişoara
Articol realizat în cadrul campaniei „Știri culturale din cartiere”, desfășurată în cadrul Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.
Cum pot părinții să-i ajute pe elevi în perioadele de stres, cum sunt examenele. Sfaturi practice