POVEȘTILE CULORILOR. Tablou inedit cu Mihai Viteazul, expus la Art Safari
O persoană sănătoasă poate vedea milioane de culori. Aceste culori sunt împărțite în diverse moduri. Unsprezece termeni de bază separă culorile astfel: negru, alb, roșu, galben, verde, albastru, mov, maro, gri, portocaliu și roz. De la aceste culori de bază pornesc numeroase nuanțe, fiecare având o poveste unică. Astăzi, în cadrul rubricii POVEȘTILE CULORILOR, vorbim despre un tablou inedit cu Mihai Viteazul, care este expus la Art Safari București.
Începând cu 27 iunie pasionații de artă și istorie pot vizita expoziția temporară „Mihai Viteazul”. Printre lucrările expuse se numără și un tablou impunător care-l prezintă pe domnitor. El a fost realizat de Mihail (Mișu) Popp și face parte din colecția Muzeului de Artă Brașov. Mișu, așa cum era cunoscut, a fost un pictor român, reprezentant al academismului românesc, care s-a remarcat prin portretele realizate și prin pictura bisericească. Alături de prietenul său Constantin Lecca și de Carol Popp de Szathmary, Popp a făcut parte din grupul de artiști ardeleni care au influențat semnificativ pictura românească a secolului al XIX-lea.
Provenit fiind dintr-o familie unde meșteșugul zugrăvelii a fost o îndeletnicire cu care s-au ocupat toți membrii acesteia, a fost printre primii artiști români cu educație plastică occidentală. Când vine vorba de portrete, printre cele mai importante opere ale sale se numără „Mihai Viteazul” și „Fata în albastru”.
Expoziția, deschisă până în 7 iulie
Tabloul cu Mihai Viteazul poate fi văzut până în 7 iulie la Art Safari București, iar biletele se pot achiziționa de aici. Mihai Viteazul a devenit domn al Țării Românești în octombrie 1593. În toamna anului următor, 1594, a inițiat o campanie eroică împotriva otomanilor, atacând cetățile turcești de la Dunăre și cucerind Brăila. În ciuda superiorității numerice a otomanilor, marele vizir Sinan Pașa a fost învins la Călugăreni, în august 1595, însă l-a forțat pe Mihai Viteazul să se retragă strategic în Transilvania. Armata otomană a ocupat Bucureștiul și a avansat până la Târgoviște, dar în octombrie turcii au fost alungați din țară cu ajutorul nobilului transilvănean Sigismund Báthory.
În anul 1600, Mihai Viteazul a realizat unificarea tuturor celor trei țări române, devenind conducătorul lor după ce a ocupat Transilvania în octombrie 1599 și Moldova în mai 1600, îndepărtându-i pe Andrei Báthory, respectiv pe Ieremia Movilă. Cu toate acestea, domnia sa a fost de scurtă durată. Răscoala nobilimii maghiare și înfrângerea de la Șelimbăr, în octombrie 1600, cu ajutorul trupelor generalului imperial Gheorghe Basta, au pus capăt acestei unificări.
În 1601, când nobilimea ardeleană s-a răsculat împotriva generalului Gheorghe Basta, alegându-l din nou pe Sigismund Báthory ca principe, Mihai Viteazul a fost trimis de împărat alături de generalul imperial să restabilească ordinea. La șase zile după victoria de la Gurăslău, pe 3 august 1601, împotriva lui Báthory, Mihai Viteazul a fost asasinat din ordinul lui Gheorghe Basta. A lăsat, însă, în istoria românilor un exemplu de curaj și de măreție.
Sursă foto: artsafari.ro
POVEȘTILE CULORILOR. „Frumoasa și bestia”, adevărata poveste