Comoara din inima Transilvaniei ajunge la București. Cum puteți vizita expoziția
În perioada 27 iunie – 28 iulie Art Safari găzduiește expoziția „Aurul de la Brukenthal”. Comoara din inima Transilvaniei ajunge la București. Publicul are ocazia de a descoperi o colecție impresionantă de piese preistorice, un adevărat tezaur din aur și metale prețioase.
Expoziția, ajunsă în premieră în Capitală, include bijuterii, pietre prețioase, dar și obiecte de cult realizate de meșteri sibieni, lucrate în tehnici complexe și înfrumusețate cu motive decorative. Muzeul Național Brukenthal și-a format, de-a lungul vremii, un adevărat tezaur din aur și metale prețioase, de autor și pentru criterii ce țin de raritate și estetism – argintărie liturgică și uzuală, obiecte de podoabă și bijuterii. Nucleul acestei colecții l-a constituit cabinetul de numismatică al Baronului Samuel von Brukenthal, amenajat în palatul său din Piața Mare, căruia i se făcea reclamă într-un ghid al Sibiului din anul 1790. În prezent, ca reper de dimensiuni, doar colecția de numismatică, între care multe piese din metal prețios, a ajuns la formidabila sumă de peste 67.000 piese.
În paralel, colecția de orfevrărie (“Tezaur”) s-a format și îmbogățit, prin donații sau achiziții de la bisericile evanghelice, bresle, bijutieri – colecționari, proprietari privați sau descoperiri arheologice. Cea mai importantă parte a Tezaurului este colecția de argintărie liturgică, una dintre cele mai bogate și valoroase din Europa Centrală și de Est.
Moneda Sponsianus, studiată de cercetătorii britanici, parte din expoziție
Expoziția aduce în fața vizitatorilor și o monedă rară. Moneda Sponsianus este cercetată de University College London. Britanicii susțin că un împărat numit Sponsian ar fi condus Dacia romană. La această concluzie au ajuns după ce au analizat moneda care provine dintr-un tezaur descoperit în Transilvania în 1713.
Printre piesele de excepție expuse se mai numără:
- „Crucea relicvar de la Cisnădie” din jurul anului 1440. Este vorba despre cea mai spectaculoasă piesă de argintărie de cult transilvăneană realizată la comanda bisericii romano – catolice din Cisnădie;
- „Potirul din nucă de cocos” din 1650;
- „Cupa din corn de rinocer” din 1694;
- „Paharul de fecioară” din secolul XVII;
- „Cana cu capac” realizată de marele meșter Sebastian Hann în 1682;
- „Paftaua de tip Marienheftel cu Fecioara Maria” din secolul XVI.
Sursă foto: artsafari.ro