Ce trebuie să știți despre boala sărutului. E destul de periculoasă
Peste 95% dintre oameni au trecut printr-o afecțiune care poartă numele de mononucleoză infecțioasă sau, mai simplu spus, boala sărutului. Este vorba despre o afecțiune acută infecțioasă și contagioasă produsă de virusul Epstein Barr, iar ea apare, în aproape 50% dintre cazuri, în copilărie.
Potrivit studiilor, boala apare de cele mai multe ori înainte de împlinirea vârstei de cinci ani. Urmează apoi o nouă etapă, în adolescență și în cazul adulților tineri (14 – 25 ani), atunci când există un schimb mai ridicat de salivă. În afara acestui interval de vârstă boala este mai rar întâlnită, însă infecția poate apărea și sub forma unor mici focare epidemice în colectivități școlare sau internate.
Boala sărutului se caracterizează printr-o perioadă de incubație variabilă, cuprinsă între trei și cinci zile. Ea se manifestă prin febră, mialgii, cefalee, transpirații, astenie fizică. Apoi, perioada de stare durează două – trei săptămâni și se caracterizează prin febră prelungită cu valori înalte, angină acută, poliadenopatie (ganglioni limfatici măriți sau inflamați), splenomegalie (mărirea splinei peste dimensiunile normale), hepatomegalie (ficat mărit), exantem maculos sau maculo-papulos (erupție cutanată care prezintă atât pete roșii sau purpurii – macule, cât și mici ridicături – papule, predominant pe brațe și pe trunchi). După această perioadă urmează cea de convalescență, care durează între două și patru săptămâni. Ea se caracterizează prin astenie fizică importantă, dar și prin tulburări de concentrare.
De unde vine denumirea de „boala sărutului”
„Sursa de infecție este strict umană, reprezentată de bolnavii cu infecție acută, aparentă sau nu. Bolnavul elimină virusul prin salivă, necesitând contact foarte apropiat, de aceea i se mai spune și „kiss disease” sau „boala sărutului”. În ceea ce privește complicațiile, cea mai frecventă este reprezentată de anemia hemolitică autoimună (AHA), care apare în 2 – 3% din cazuri. De asemenea, mai pot apărea și complicații neurologice, encefalită, meningită, cerebelită, complicații hepatice, precum hepatită acută, dar la un număr extrem de mic de pacienți”, spune dr. Cristina Anculia, medic rezident boli infecțioase la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie dr. Victor Babeș Timișoara.
Nu toate persoanele infectate dezvoltă simptomele specifice ale bolii. Majoritatea oamenilor care au contractat virusul nu prezintă simptome sau prezintă simptome ușoare și trecătoare, printre ele numărându-se oboseala și durerile de gât. În cele mai multe cazuri mononucleoza infecțioasă “se rezolvă” de obicei de la sine, în câteva săptămâni, fără un tratament specific.
Cum se tratează pacienții cu boala sărutului
„Tratamentul mononucleozei infecțioase este simptomatic în majoritatea cazurilor. Se administrează antitermice, analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene. Se indică, de asemenea, o terapie suportivă cu repaos, hidratare, evitarea eforturilor fizice mari. Nu există profilaxie specifică. În focar se vor lua măsuri de respectare a igienei individuale. Cazurile din colectivități trebuie izolate, iar contacții supravegheați pe o perioadă de circa o lună”, spune dr. Ovidiu Roșca, medic primar boli infecțioase la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie dr. Victor Babeș Timișoara.
Reprezentanții Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” precizează că la persoanele imunodeprimate virusul Epstein Barr este responsabil de producerea Limfomului Burkit. Este vorba de un subtip de limfom non-Hodgkinian foarte agresiv. El este caracterizat prin tumori maxilare la copiii mici și tumori abdominale la copiii mai mari. Tot acest virus este responsabil și de producerea carcinomului nazo-faringian în anumite cazuri. O igienă corespunzătoare și evitarea contactului cu persoanele bolnave pot ajuta la prevenirea răspândirii virusului.
Sursă foto: unsplash.com/Hush Naidoo Jade Photography