Săptămâna Luminată – ce semnifică ea. Obiceiuri și tradiții
Săptămâna de după Învierea Domnului poartă numele de Săptămâna Luminată. Prima slujbă care se face de preoți începe cu cuvintele „Veniți de luați lumină”.
Învierea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători, iar Săptămâna Luminată marchează începutul unei perioade de 50 de zile pline de bucurie. Ea începe la Paști și se termină la Pogorârea Duhului Sfânt (Rusalii). Denumirea are și o semnificație. Cu multă vreme înainte, la praznicul Învierii, oamenii primeau Taina Sfântului Botez, potrivit pravila.ro. În săptămâna care urma ei păstrau hainele luminate pe care le primeau după botez și le dezbrăcau abia în Duminica Tomii. Adică în prima duminică după Sfintele Paști. Pentru că s-au botezat, oamenii erau numiți „luminați”, iar pentru ei săptămâna următoare era considerată „Săptămâna cea luminată”. În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos).
Imediat după săvârșirea slujbei de Înviere oamenii înlocuiesc saluturile „bună dimineața”, „bună ziua” și „bună seara”. Se salută cu „Hristos a înviat” și li se răspunde cu „Adevărat a înviat”. În biserică, în Săptămâna Luminată, toate slujbele sunt deosebite de cele din restul anului. Ele se țin cu Ușile Împărătești larg deschise, astfel încât privirea spre altar să nu fie împiedicată de nimic. O altă particularitate liturgică a acestei săptămâni o reprezintă zilele de miercuri și vineri, care sunt însemnate în calendar cu „harți”. În aceste zile, în care în mod obișnuit este post, se dezleagă la toate mâncărurile de dulce, pentru bucuria Sfintei Învieri. Totodată, până la Marele Praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, miercurea și vinerea se face dezlegare la pește.
Obiceiuri și tradiții
Fiecare zi din Săptămâna Luminată are o semnificație anume și este legată de câteva obiceiuri și tradiții. Prima zi din săptămână poartă numele de Lunea Albă, atunci când are loc obiceiul „umblatului cu pasca”, adică vizitarea rudelor apropiate în vederea vestirii Învierii lui Iisus Hristos. În această zi se obișnuiește ca finii să meargă în vizită la nași, cu pască, colaci și ouă roșii, iar familiile se reunesc. Următoarea zi se numește Marțea Albă, zi în care femeile din multe zone rurale dau de pomană pasca rămasă și vin roșu.
Miercurea e numită Sfânta Miercuri, iar în această zi bărbații se duc să muncească la câmp, în timp ce femeile rămân acasă. Următoarea zi poartă numele de Joia Verde. Atunci se cinstesc grădinile, holdele și grânele. Vineri, zi care se numește Vinerea Scumpă sau Fântănița, se sărbătorește Izvorul Tămăduirii. Această zi este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare de dinaintea Paștelui.
Sursă foto: unsplash.com/Bruno van der Kraan
Mai mult de jumătate din copiii români fac Paștele fără părinți. Harta pe regiuni