Ouăle de Paști: roșii, colorate, vânate, ciocnite
Pentru că tot se apropie Paștele, ne-am gândit să vorbim despre ouăle de Paști, mai precis de vopsitul lor, despre vânătoarea de ouă și despre tradiția ciocnitului.
Ouă roșii sau ouă colorate?
Tradiția vopsirii ouălor de Paște datează de foarte mult timp. Multi creștini vopsesc ouăle în roșu. Aceasta e culoarea de bază și nu a fost aleasă întâmplător. Totul are legătură cu răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos. După ce acesta a fost urcat pe cruce, Maica Domnului a mers la el să-l plângă și i-a pus lângă cruce un coș cu ouă. În timpuri străvechi oul era considerat un simbol al creației, al vieții și al reînnoirii naturii. Prima vopsea de ouă a fost practic “făcută” de Iisus. Sângele lui s-a scurs pe ouăle de lângă cruce și așa au devenit roșii. De aici obiceiul de a colora, de Paști, ouă roșii. Nu albastre, verzi, galbene sau alte culori. Totuși, odată cu apariția pe piață a vopselelor de diferite culori, inclusiv pastel, a acțibildelor sau chiar a ouălor gata vopsite, cele roșii nu mai sunt favorite.
In cultura populară, ziua în care se înroșesc ouăle este joia din săptămâna patimilor, cunoscută și sub denumirea de Joia Mare.
Ciocnirea ouălor, mai veche decât credem
Un alt eveniment major care se practică și în România este ciocnitul de ouă. Cu siguranță ați participat măcar o dată la o astfel de luptă crâncenă între membrii familiei. Jocul presupune ca doi oameni să ia în mână câte un ou fiert vopsit. Ulterior, cei doi încep să-și ciocnească „armele” în speranța că oul adversarului se va crăpa.
Ciocnitul ouălor a fost înregistrat pentru prima oară în secolul al XIV-lea în Regatul Unit. De atunci, această tradiție a început să fie practicată în aproape toată lumea creștină. De fapt, ea este atât de iubită de oameni încât este practicată și de cei care nu sunt creștini. De exemplu, în Assam, India, oamenii joacă o variantă a acestei activități numită Koni-juj.
Tradiții din țară
Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după reguli precise. Persoana mai în vârstă ciocnește capul oului de capul oului ținut in mână de partener, în timp ce rostește formula “Hristos a înviat”, la care se răspunde cu “Adevarat a înviat”.
Potrivit crestinortodox.ro, in Bucovina, cojile ouălor de Paști sunt aruncate in rău. Astfel apa le poartă la “Blajini” (ființe imaginare, incarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se afla la “capătul lumii”, aproape de Apa Sâmbetei). In felul acesta, și Blajinii știu că pentru toți creștinii a venit Sărbătoarea Sfintelor Paști.
In părțile Sibiului, exista obiceiul ca de Paști sa fie împodobit un pom (un arbust) asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agață oua vopsite (golite de conținutul lor).
Vânătoarea de ouă
Totuși, atunci când vorbim de Paște nu vorbim doar de vopsitul ouălor. Există o mulțime de activități și jocuri ce au loc în diferitele culturi de pe glob. Un exemplu foarte popular este vânătoarea de ouă.
În ziua de Paște, adulții ascund ouă vopsite prin casă sau prin grădina ca mai apoi copiii să se întreacă în a găsi cât mai multe. Cândva se foloseau ouă adevărate pentru această tradiție. Astăzi, însă, majoritatea adulților preferă să ascundă ouă de ciocolată sau de jucărie.
Precum Iepurașul de Paște, această tradiție își are originile în Germania. Bărbații germani din secolul al XVII-lea ascundeau ouă ca mai apoi acestea să fie căutate de femei și de copii. Activitatea a devenit cu adevărat populară în Anglia în secolul al XIX-lea cu ajutorul Reginei Victoria. De acolo, ea s-a răspândit în restul țărilor.
Sursă foto: wikipedia.org, countryliving.com, wtop.com, greece-is.com, pixabay.com