Înstrăinarea părintească, un nou termen introdus în lege. Ce nu mai pot face părinții
Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului a fost completată și modificată. După ce proiectul de lege va fi promulgat de Președintele României, părinții nu mai pot face anumite lucruri. Înstrăinarea părintească este un nou termen introdus în lege.
De cele mai multe ori, atunci când părinții nu se mai înțeleg, copilul este „atras” de partea unuia sau a altuia. Cum? Folosindu-se înstrăinarea părintească. Acest termen este definit de lege ca o „formă a violenței psihologice prin care unul dintre părinți, în mod intenționat, urmărit sau asumat și apropriat, generează, acceptă sau folosește o situație în care copilul ajunge să manifeste reținere sau ostilitate, nejustificate sau disproporționate față de oricare dintre părinți”. Cu alte cuvinte, copiii nu mai pot fi atrași de sintagme precum: „Mama ta nu te-a vrut”, „Tatăl tău e un bețiv” sau altele de acest gen. Și nu e de glumit. Sau de neglijat. Un astfel de comportament poate influența semnificativ decizia privind custodia copilului.
Alte modificări ale legii
Proiectul modifică și alineatele 3 și 4 ale articolului 17 din lege. Copiilor nu le poate interzice nimeni să-și vadă bunicii sau frații / surorile. Numai în cazul în care instanța decide acest lucru. „Nicio persoană nu poate împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului”, se arată în proiectul de lege.
Atunci când părinții decid să se despartă, însă nu se înțeleg cu privire la programul petrecut cu copilul, intervine instanța. „În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program. În funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, de existența unei situații de înstrăinare părintească, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte”, se mai arată în proiectul de lege.