Magnet pentru publicul tânăr la Opera Națională Română din Timișoara. Balet pe muzica din Game of Thrones și Matrix
Opera Națională Română din Timișoara pregătește în această perioadă o nouă premieră de balet, programată pentru data de duminică, 21 aprilie 2024, ora 18:00, coregrafia și regia fiind semnate de Ovidiu Matei Iancu. Extrasele din muzica de film vor fi un magnet pentru publicul tânăr și nu numai, explorând temele variate din recentele producții de succes Game of Thrones, Matrix, Interstellar, Divergent, The Hours, precum dragostea, suferința, bucuria sau frica.
Bodies & Emotions
Este un spectacol de balet care explorează conexiunea profundă între corp și emoție prin intermediul mișcării și expresiei artistice. Extrasele din muzica de film vor fi magnetul pentru publicul tânăr și nu numai, explorând temele variate din recentele producții de succes Game of Thrones, Matrix, Interstellar, Divergent, The Hours, precum dragostea, suferința, bucuria sau frica. “Referitor la muzică suntem încredințați că partiturile aferente, extrase din muzica de film actuală, reprezintă magnetul pentru publicul tânăr și nu numai, explorând teme variate, precum dragostea, suferința, bucuria, frica sau orice altă emoție sau trăire”, spun reprezentanții ORT.
“Bodies & Emotions” este un spectacol de balet care explorează conexiunea profundă între corp și emoție prin intermediul mișcării și expresiei artistice
Bodies & Emotions este un balet în limbaj neoclasic, fenomenul estetic urmând cronologic titlului Creațiunile lui Prometeu, singurul balet al lui Ludwig van Beethoven. De altfel, premiera de balet din 21 aprilie 2024 va fi precedată de baletul Creațiunile lui Prometeu.
Creațiunile lui Prometeu
În anul 1800, Ludwig van Beethoven primește din partea faimosului coregraf Salvatore Viganò, nepot și discipol al compozitorului Luigi Boccherini, comanda unei partituri de balet pentru Hofburgtheater din Viena. Inventator al coreodrammei, o mult apreciată mixtură de dans și pantomimă, care combină naturalismul cu structura narativă, Viganò va aborda în perioadele pe care le-a petrecut ca prim – balerin și maestru de balet al Hofoper din Viena (1793-95, 1799-1803), teme istorice sau mitologice, semnând de cele mai multe ori și suportul muzical al acestora. Însărcinat să îi dedice o lucrare Împărătesei Maria Theresia, va alege în sens alegoric mitul lui Prometeu, însă realizând importanța și dificultatea noii sale misiuni, a apelat la Ludwig van Beethoven, cea mai recunoscută autoritate muzicală a timpului, rugându-l să abordeze tema din perspectiva compozitorului de carieră.
Entuziasmat să compună pentru scena curții imperiale, Beethoven acceptă scenariul propus de Viganò, care reinterpretează vechiul mit grecesc în spiritul Iluminismului. Eroul antic este aspru pedepsit pentru faptul că a furat focul ceresc spre a-l dărui muritorilor. În libretul de secol XIX, Prometeu însuflețește două statui, dăruindu-le știința și arta, însă fără să îi descrie martiriul, baletul ilustrează moartea și renașterea titanului, dar și celebrarea creaturilor sale, care ajung să îi înțeleagă eroismul.
Mesajul noii creații de balet
Creațiunile nu se transformă pe deplin în ființe umane, până la întâlnirea cu Apollo și muzele Parnasului. Acesta este mesajul noii creații de balet. Muzica lui Beethoven surprinde prin tehnici și soluții nonverbale întreaga metamorfoză a eroilor săi. În viziunea lui Viganò, Parnasul este o alegorie a curții habsburgice, iubitoare de artă, iar baletul în întregul său, o celebrare a idealului educației artistice, conform căruia, doar acela care cunoaște în profunzime artele spectacolului, poate să aspire la statutul unei ființe desăvârșite.
Pentru baletul european al secolului al XIX-lea, cortina se ridică odată cu Creațiunile lui Prometeu, o partitură considerată astăzi crucială pentru evoluția stilului beethovenian, spiritul ei eroic regăsindu-se mai târziu, în opera Fidelio (1805) sau în muzica incidentală la Egmont (1810).