Ziua Brâncuși. Astăzi îl sărbătorim pe cel mai mare sculptor român
Astăzi, 19 februarie, sărbătorim Ziua Brâncuși, o zi dedicată celui mai mare sculptor român. Știați că el a mers pe jos din România până în Paris?
Începând cu anul 2016, în România se sărbătorește pe data de 19 februarie Ziua Brâncuși în onoarea celui mai cunoscut sculptor român. Constantin Brâncuși s-a născut în această zi în anul 1876 în Hobița, Gorj. El era al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși, un cioplitor în lemn, și a Mariei Brâncuși, o casnică.
A mers pe jos până la Paris
Una dintre cele mai interesante realizări ale lui Constantin Brâncuși a fost modul în care a ajuns la Paris. Vă vine să credeți că el a mers pe jos din România până în capitala Franței?
Această aventură a început în anul 1903, pe când avea vârsta de 27 de ani. Constantin Brâncuși a parcurs unele dintre cele mai importante orașe europene printre care Budapesta, Viena și München. După ce a ajuns în Elveția, la Basel, tânărul Brâncuși a rămas fără niciun ban. Astfel el s-a trezit nevoit să-și vândă atât hainele pe care le purta în rucsac, cât și ceasul său de pe mână.
Peripeția s-a sfârșit pe 16 iulie 1904. După ce a ajuns la Paris, Brâncuși s-a înscris la Școala de Arte Frumoase unde a învățat doar doi ani. Acest lucru se datorează faptului că 30 de ani era limita de vârstă pe care o putea avea un student. Ulterior, acesta le-a povestit prietenilor că nu este supărat că a fost exmatriculat deoarece oricum nu mai avea ce să învețe acolo.
A fost o figură controversată
Oricât l-am admira pe Brâncuși, noi nu putem nega faptul că el a fost o figură controversată. Coloana infinitului, una dintre cele mai mari monumente ale sale, are o poveste plină de scandal și de violență.
Sculptura a fost inaugurată pe 27 octombrie 1938 la Târgu Jiu și are o înălțime de 29,35 de metri. Ea nu a fost plătită din bugetul de stat, ci de nobilii și de oamenii de afaceri ai vremii.
În anul 1936, pe vremea când Brâncuși era deja foarte cunoscut în Vest, lucrările sale se vindeau pe sume impresionante. Sculptorul își petrecuse deja 30 de ani din viață în Paris. Deși fusese educat în școlile de la Paris, Viena și București, el juca rolul unui țăran needucat, lucru ce îi oferea un farmec aparte printre occidentali. În același an, Arethia Tătărescu, lidera Ligii Femeilor Gorjene, căuta un mod deosebit de a comemora eroii din Primul Război Mondial. Ea era dispusă să plătească o sumă impresionantă cu această ocazie. Lucrarea trebuia să fie demnă chiar și de New York sau Paris. Astfel ea a ajuns să apeleze la serviciile lui Brâncuși.
Colaborarea dintre cei doi a început cu o adevărată ceartă. Toată lumea se aștepta ca lucrarea sculptorului să înfățișeze soldați. Putem înțelege de ce, ea trebuia să fie dedicată eroilor pierduți în război. Totuși, Brâncuși avea o altă viziune, ci anume s-a gândit la o coloană de templu.
În timpul ședinței, Brâncuși le-a zis oficialilor că și-a imaginat acest monument încă din Paris. Totuși, aceștia considerau „că nu este decât un stâlp țărănesc”, fapt ce l-a înfuriat teribil pe sculptor. Ulterior, însă, cu toții au ajuns la un acord.
Lucrările sale au fost aproape distruse în comunism
În timpul comunismului, operele lui Brâncuși au trecut printr-o perioadă mai dificilă. În anii ’50, oamenii foloseau Masa Tăcerii, o altă sculptură celebră a sa, pe post de masă de picnic.
Tănasie Lolescu, unul dintre membrii Uniunii Tineretului Comunist, s-a oferit să dărâme Coloana infinitului cu tractorul. Din fericire, lanțurile cu care coloana era legată de tractor au cedat iar sculptura de 30 de tone a rămas în picioare.
Sursă foto: turismistoric.ro, culturaladuba.ro
Elevii de liceu, provocați la 11 concursuri: „Politehnica Timișoara – un pas spre viitorul tău!”