S-a dublat numărul copiilor abuzați sexual. Statistici oficiale alarmante
O analiză realizată de Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra situației copiilor din România, în ultimul an. Unul din cinci copii nu ajunge să finalizeze școala la timp, 7.000 de copii s-au născut din mame minore, peste 500.000 de copii au avut recent cel puțin un părinte plecat în străinătate. Dar cel mai îngrijorător este faptul că s-a dublat numărul copiilor abuzați sexual.
Statisticile sunt de-a dreptul alarmante. Raportul Salvați Copiii arată că 3% dintre părinți cunosc faptul că unul dintre copiii lor a fost victimă a abuzului sexual în ultimul an. În două din trei cazuri agresorul a fost o persoană străină. Totodată, răspunsurile copiilor indică o incidență a abuzului sexual care variază între 1% și 5%, în funcție de dimensiunea / forma de abuz măsurată, iar, indiferent de tipul de abuz, incidența crește odată cu vârsta copiilor.
Numărul cazurilor de abuz sexual în cazul copiilor s-a dublat în 2023, în București, față de anul 2022. „Principala problemă care se întâlnește în aceste cauze este aceea că victimele nu sesizează. Sunt cauze care țin însăși de persoana victimei, de internalizarea vinovăției, de sentimente de rușine, teamă ș.a.m.d. Sunt factori care țin de absența unor posibilități de sprijin, o relație de sprijin la care copilul să apeleze și nu în ultimul rând, cauzele acestor sesizări puține țin și de absența unor sisteme publice care să vină în întâmpinarea acestor nevoi.
Și cu acest tip de abordare pe care noi l-am încercat în ultimii ani, încercăm să depășim această ultimă piedică, adică încercăm să asigurăm pentru victime acest sprijin, și anume posibilitatea de a se adresa unor instituții care lucrează specializat și, zicem noi, și competent”, a explicat procurorul Marian Trușcă, potrivit Radio România Actualități.
De cele mai multe ori agresorii scapă
Fenomenul abuzului sexual împotriva copiilor generează îngrijorare și în ceea ce privește cadrul instituțional și procedural de sancționare a acestor fapte. Astfel, potrivit unui raport realizat de Salvați Copiii pe baza consultărilor cu profesioniștii din domeniu:
- În interacțiunea cu personalul judiciar și extra-judiciar implicat în procedurile aferente cazului, copiii victime ale abuzului sexual sunt nevoiți să relateze evenimentele traumatice de cel puțin șase ori. În unele situații se ajunge chiar și la 10 repetări;
- Faptul că nu toți profesioniștii implicați sunt formați în comunicarea cu victimele copii generează „pierderea” a numeroase cazuri pe traseul procedural. Astfel, în 50% dintre cazuri nu se ajunge la urmărirea penală. 25% dintre plângeri sunt închise datorită insuficienței probelor, în 5% dintre dosare acuzatul este găsit nevinovat, 12% dintre dosare se încheie cu acorduri de recunoaștere a vinovăției. Doar în cazul a 8% dintre dosare se ajunge la pronunțarea unei pedepse.
Situația copiilor din România
Copiii României continuă să fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene. 41,5% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Familiile cu copii nu-și permit zilnic, sau măcar o dată la două zile, o masă cu carne. În același timp, peste un sfert dintre familiile cu trei sau mai mulți copii nu își permit să mențină locuința adecvat încălzită.
În ceea ce privește educația, situația este la fel de gravă. România este unul din statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. Probleme semnificative legate de participarea la educație apar încă de la gimnaziu. 12,2% dintre copiii români care au vârsta corespunzătoare acestui nivel de educație nu merg la școală. În același timp, un copil din cinci nu ajunge să finalizeze școala la timp. România este statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%).
O altă situație îngrijorătoare este legată de părinții plecați la muncă în străinătate. Peste 536.000 de copii au avut recent cel puțin un părinte plecat. Acest lucru are consecințe semnificative. Copiii aflați în această situație au o probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma frecvent alcool și o probabilitate dublă de a fuma frecvent. Totodată, au o probabilitate de șase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalți copii și de a consuma substanțe interzise.
Violența, în continuare o problemă
Violența rămâne și ea o problemă. Conform unui raport reprezentativ la nivel național, 46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedeapsa corporală. Unul din 10 copii mărturisește că este victimă a acestei forme de violență des sau foarte des. O incidență mai mare se înregistrează în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decât atât, răspunsurile copiilor indică persistența unor forme severe de violență din partea adulților din familie. Cum ar fi: obligarea de a sta în genunchi (5%), arsurile intenționate (1%) sau pedepsele fizice care necesită spitalizare (1%).
Deși tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continuă să crească atât ca incidență, cât și ca gravitate. 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață. 28% dintre respondenți afirmă că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații. În același timp, aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată. Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying. 79% dintre ei afirmă că au asistat la astfel de situații. De asemenea, 45% declară că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
O altă problemă vizează accesul la servicii de sănătate. Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deși neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere. Deși semnificativ mai mică față de acum 20 ani, rata mortalității infantile înregistrată de țara noastră continuă să fie mult peste media Uniunii Europene (5,2 la mie versus 3,2 la mie).
Sursă foto: Salvați Copiii România