POVEȘTILE CULORILOR. Floarea soarelui, un element reprezentativ pentru Van Gogh
O persoană sănătoasă poate vedea milioane de culori. Aceste culori sunt împărțite în diverse moduri. Unsprezece termeni de bază separă culorile astfel: negru, alb, roșu, galben, verde, albastru, mov, maro, gri, portocaliu și roz. De la aceste culori de bază pornesc numeroase nuanțe, fiecare având o poveste unică. Astăzi, în cadrul rubricii POVEȘTILE CULORILOR, vorbim despre floarea soarelui, un element reprezentativ pentru Van Gogh.
Pentru artistul francez, „floarea soarelui țărănească” era ceva aproape sacru. La sfârșitul anului 1887, Vincent van Gogh și-a expus picturile, inclusiv primele naturi statice cu floarea soarelui, la Grand Bouillon-Restaurant du Chalet din Paris, atrăgându-i atenția artistului Paul Gauguin. În timp ce au locuit împreună, artistul i-a împodobit lui Gauguin camera cu mai multe tablouri cu floarea soarelui. Având în vedere că exista un interes pentru operele sale de acest gen, Van Gogh s-a concentrat mai mult pe această floare și a realizat și mai multe tablouri cu ea.
Picturile, caracterizate prin culori vibrante și forme robuste, reflectau „floarea soarelui tradițională” și natura neșlefuită din mediul rural. În timpul unei perioade întunecate petrecute într-un azil, Van Gogh a tânjit după viața la țară, iar floarea-soarelui a devenit un simbol al luminii și un ideal al unei vieți simple în natură. Floarea-soarelui, inițial decorativă, a evoluat într-un simbol sacru pentru Van Gogh, reprezentând recunoștința și confortul, remarcat în scrisorile de corespondență cu sora sa în 1890.
Povestea seriei „Sunflower”
Tablourile cu floarea soarelui realizare de Van Gogh sunt cunoscute în întreaga lume sub denumirea de Sunflower. Potrivit artsper.com, în august 1888, artistul i-a scris fratelui său, un important comerciant de artă. În scrisoare, el a vorbit despre o floarea soarelui mare pe care o văzuse într-o fereastră din apropierea galeriei sale. A explicat că aceasta i-a inspirat prima serie cu floarea soarelui, pictată în 1887.
Cea de-a doua serie a fost pictată în Arles și constă din șase tablouri, dintre care două pe care el le numește „repetiții”. Aceste două perioade din viața artistului sunt cunoscute, din păcate, ca fiind distructive și brutale. Într-adevăr, în această perioadă pictorul a compus cele mai apreciate lucrări ale sale, lăsând o amprentă semnificativă în istoria artei. De fapt, spre sfârșitul vieții sale, Van Gogh își amintea în mod constant de copilăria sa. Se poate observa o nostalgie recurentă în picturile sale. În special, într-o lucrare, în care mama și sora sa sunt văzute într-o grădină plină de floarea soarelui.
Sursă foto: instagram.com/elenaa_liziero
POVEȘTILE CULORILOR. O nuanță mai puțin cunoscută: culoarea scarabeu