Iarna, anotimpul în care păsările au nevoie de noi. Cum le putem ajuta
Pe parcursul anului, când vremea nu este foarte rece, păsările își găsesc hrană și se descurcă singure. Iarna însă, resursele se restrâng, iar păsările au nevoie de noi, oamenii, mai mult ca oricând. Uite cum le putem ajuta.
Multe păsări pleacă toamna în țări cu o temperatură mai prietenoasă, dar sunt și specii care rămân aici și petrec iarna cu noi. Hrana lor pe timpul anotimpului rece este reprezentată de semințe și fructe. Și unele și altele sunt destul de greu de găsit. Cum le putem veni în ajutor aflăm de la Societatea Ornitologică Română (SOR). Iarna este anotimpul în care dispare o mare parte din hrana păsărilor. Insecte nu mai sunt, iar semințele fie sunt acoperite de zăpadă, fie nu mai sunt fiindcă au fost consumate pe parcursul toamnei.
Pentru că deplasările lungi în căutarea hranei le consumă energia, păsările aleg să se mulțumească cu puțin. Doar că, pentru a putea trece peste momentele grele ale iernii, păsările au nevoie de mâncare. Atunci când temperaturile scad sub zero grade, pentru a-și menține temperatura corpului, ele pierd o cantitate însemnată din masa corporală.
Cu ce hrănim păsările și cum facem acest lucru
Reprezentanții SOR spun că cea mai potrivită hrană pentru păsări este cea pe care o găsesc și în natură. Adică nimic procesat, sărat, gătit, prăjit sau afumat. Cu alte cuvinte, nu trebuie să hrănim păsările cu biscuiți, pâine sau covrigi. Mult mai fericite vor fi dacă le dăm semințe crude, fructe uscate sau legume fierte.
„În perioada rece păsările au nevoie de grăsime, de aceea sunt potrivite toate semințele crude care conțin grăsimi naturale. Semințele de floarea soarelui reprezintă cea mai bună hrană pentru pițigoi și celelalte păsări insectivore sau granivore. Foarte potrivite sunt și semințele de dovleac, de cânepă, nucile și alunele crude. Fructele uscate și legumele fierte atrag în general mierlele, sturzii și cocoșarii”, transmit reprezentanții SOR.
La fel de important este și cum hrănim păsările. Adică unde le punem mâncarea. Pe jos nu este o variantă deoarece fie vor fi mâncare de rozătoare, fie există posibilitatea să fie acoperite de zăpadă. Cel mai bine este să folosim o hrănitoare. Ele sunt de mai multe feluri, iar imaginația este singura limită. Poți realiza hrănitoare din materiale reciclabile, cum ar fi pet-uri sau o cutie de carton, sau chiar din coaja unor fructe mai mari, cum ar fi nuca de cocos sau pomelo. Important este ca hrănitorul să aibă și acoperiș.
Ce păsări poți vedea
Pe lângă faptul că faci un bine, o hrănitoare îți oferă ocazia de a vedea, de aproape, mai multe specii de păsări. Potrivit SOR, familia pițigoilor este cea mai fericită să spargă semințele de floarea soarelui. În general pițigoii nu mănâncă la hrănitoare. Pleacă cu o sămânță în cioc și se așază pe o creangă unde o țin cu gheruțele și cu ciocul pentru a mânca miezul. Familia cintezelor se bucură din plin de mâncarea oferită, iar țicleanul nu se prea înțelege cu restul păsărilor. El preferă să mănânce singur, fără să fie deranjat de altcineva. În familia vrăbiilor lucrurile stau diferit. Acolo de obicei masculul este responsabil cu piața, având sarcina de a da semințe pe jos din hrănitoare, iar femelele consumă de pe jos.
„Am stabilit că hrana o punem în hrănitori, dar și acestea trebuie să fie amplasate în locuri potrivite pentru a nu pune în pericol viața păsărilor. Trebuie să alegem un loc ferit de pisici. Dacă sunt în zonă pisici, este bine să alegem un spațiu larg ce permite păsărilor să observe ce se întâmplă în jurul lor și să se ferească de prădători. Este bine ca la o distanță de 3-4 metri să existe un pom sau un arbust în care păsările să se poată refugia fie pentru a sparge semințele, fie de atacul păsărilor răpitoare. Hrănitorile suspendate sunt cele mai eficiente. În felul acesta știm că nu hrănim păsări de talie mare cum ar fi gaițe, coțofane, ciori sau porumbei. Aceste păsări se descurcă și în perioada rece și nu atât de multă nevoie de ajutorul nostru”, mai transmit reprezentanții SOR.