Nichita Stănescu spunea că limba română este „dumnezeiesc de frumoasă”
Limba română este „dumnezeiesc de frumoasă”. Așa zicea poetul, eseistul, scriitorul și reprezentatul neo – modernismului românesc în anii 1960 – 1970, Nichita Stănescu. Astăzi se împlinesc 40 de ani de când a murit.
Nichita Stănescu s-a născut în 31 martie 1933, într-o familie de mici comercianți, și era alintat de părinți Nini. Atât mama sa, cât și tatăl său și-au dorit fetiță, așa că, în primii ani de viață, Nini purta rochițe și avea breton. În 1938 Nichita Stănescu a scăpat definitiv de asocierea cu fetele, iar asta deoarece a venit pe lume sora lui, Mariana Elena. Ambii copii au fost educați de părinți cât se putea de bine, iar de îngrijirea lor se ocupa și o fată pe nume Ana Szilagyi.
Parcursul său educațional a fost unul haotic am putea spune. Primele două clase le-a făcut la Școala Primară nr. 5 din Ploiești, iar apoi, din cauza războiului, a continuat clasa a III-a la Bușteni. Clasa a IV-a a reușit să o finalizeze în refugiu la Vălenii de Munte, iar clasele gimnaziale le-a urmat la Liceul „Sfântul Petru și Pavel” din Ploiești. Ca elev, Nichita Stănescu nu impresiona la vreo materie. În schimb, lua lecții de pian și începea să scrie versuri, iar părinții l-au susținut. Tatăl său îi cumpăra cărți, iar mama sa îi cultiva pasiunea pentru muzică. În liceu a continuat să scrie versuri, dar s-a ocupat și de realizarea de caricaturi pentru gazeta școlii.
Nichita Stănescu, nominalizat pentru premiul Nobel
Debutul lui Nichita Stănescu a avut lor în 1957, în revista Tribuna din Cluj. Cu poeziile „Au fost oameni mulți”. În același an apar în Gazeta literară și poemele „Cântec de leagăn”, „Femeia aceea” și „Deceniul republican”. De-a lungul vieții a ocupat mai multe posturi de corector, redactor și redactor șef și a publicat mai multe volume de poezii.
Una din cărțile prin care s-a remarcat și pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor a fost „O viziune a sentimentelor”. Volumul a fost inspirat în cea mai mare parte de povestea de dragoste pe care a trăit-o alături de soția sa Doina Ciurea. Potrivit nichitastanescu.eu, cartea a apărut în 1964 și costa 4,50 lei. Un alt moment important din viața scriitorului a fost atunci când, în 1980, a fost nominalizat, la propunea poetului suprarealist Arthur Lundkvist, de Academia Suedeză la Premiul Nobel pentru Literatură.
În 1981 Nichita Stănescu a avut prima criză de ficat, iar crizele se tot repetau. În noaptea de 13 decembrie 1983 durerile din zona ficatului s-au accentuat, iar prietenul său, doctorul Zeana, a chemat ambulanța. Chiar dacă până la spital a fost capabil să meargă pe picioarele sale și situația nu părea atât de gravă, crizele se repetau tot mai intens. Intervențiile medicilor erau zadarnice, iar Nichita Stănescu s-a stins din viață în acea noapte, la 02:10.
Sursă foto: instagram.com/citaterebele