Iarna și-a intrat în drepturi, iar în multe zone din țară și-au făcut apariția deja fulgii de zăpadă. La munte turiștii s-au bucurat de zăpadă din plin, mai ales că au avut parte de mai multe zile libere cu ocazia Sfântului Andrei și a zilei de 1 Decembrie. Ceea ce puțină lume știe este că fulgii de zăpadă nu arată la fel. De fapt, există mai multe tipuri de fulgi de nea.
Deși ochiul uman percepe fulgii de zăpadă ca fiind asemănători, lucrurile nu stau deloc așa. Pe lângă faptul că diferă din punct de vedere al dimensiunilor, aceștia au și modele diferite. Oamenii de știință susțin că nici un fulg nu e identic cu altul. Fiecare are ceva diferit. În 1885, conform bbc.co.uk, omul de știință Wilson Bentley a conceput o modalitate inteligentă de a-și atașa camera foto la un microscop astfel încât să poată face fotografii cu fulgi de zăpadă mai detaliat decât oricând. Reușind să-i fotografieze atât de aproape, a fost și mai clar faptul că fulgii nu sunt la fel.
Mai recent, fotograful rus Alexey Klijatov a reușit, la rândul său, să arate cât de interesanți sunt de fapt fulgii de zăpadă. Cu talent, răbdare și aparate pe măsură, fotograful a reușit să surprindă frumusețea și unicitatea fulgilor de zăpadă care au căzut pe balconul său. Imaginile de-a dreptul spectaculoase pot fi văzute aici.
Cum se formează un fulg de zăpadă
De faptul că fiecare fulg de nea arată diferit ne-am convins, însă haideți să înțelegem și de ce. Forma unui fulg de zăpadă depinde în mare parte de vaporii de apă din atmosferă. În drumul lui către pământ, fulgul întâlnește mai mulți sau mai puțini astfel de vapori. Dacă umiditatea este scăzută nu există atât de mulți vapori de apă, iar fulgul va avea forma unui hexagon. În schimb, dacă umiditatea este ridicată, și implicit sunt mai mulți vapori de apă, fulgul îi atrage și se formează mai multe ramificații, ajungând să semene cu o stea cu model complex. Conform Guinness World Records, cel mai mare fulg de nea a căzut în Statele Unite ale Americii în anul 1887. Acesta a avut un diametru de 38 cm.