Sala mare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara poate fi vizitată digital
Sala mare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara poate fi vizitată acum și în format digital. Prin colaborarea cu Spotlight Heritage Timișoara, Cyberscanning a realizat scanarea fotogrammetrică și laser a acestui simbol al orașului.
Pentru realizarea acestui proiect s-a efectuat o scanare din mai multe poziții cu un scaner laser de ultimă generație, Trimble X7 by Trimble Inc., dar și capturarea de fotografii de la sol și din aer cu drona, în vederea combinării scanării laser cu fotogrammetria. Procesarea datelor a fost realizată în programul Reality Capture by Capturing Reality, iar scena a fost randată în Twinmotion by Epic Games.
Teatrul Național, o poveste cu „părinți” vienezi
Teatrul Național din Timișoara s-a născut din planurile arhitecților vienezi Ferdinand Fellner și Hermann Helmer, care au proiectat clădirea în stil renascentist, lucrările începând în anul 1871. În 22 noiembrie 1875 se inaugura Noul Teatru Comunal „Ferencz Jozsef”.
Toată suflarea culturală timișoreană a fost de față, ocupând cele 1.200 de locuri, să vadă minunea: cortina de fier pictată cu scene romantice, înfățișându-l pe Apollo înconjurat de muze, stucaturile aurite, candelabrul uriaș, lojele decorate cu cariatide și cu blazonul regal etc.
Pe loja centrală, acoperită cu foiță de aur, este o epigramă în limba latină a poetului Ovidiu: „Dacă arta ar putea înfățișa obiceiurile și sufletul, niciun tablou n-ar fi mai frumos pe pământ. Dacă faci ceva bine, fă iute, căci dacă s-a făcut iute, va fi plăcut; recunoștința târzie produce nemulțumire. Dacă ai voce, cântă; dacă ai membre gingașe, dansează, și prin orice artă, dacă poți produce plăcere, să produci”.
Deasupra scenei, pe arcul de prosceniu, se află a doua inscripție în latină: „Lumea este o scenă – viața e trecătoare. Am venit. Am văzut. Am auzit”.
A doua fațadă a Teatrului Național din Timișoara
După cel de-al doilea incendiu, în 1920, reconstrucţia a fost realizată după planurile arhitectului Duiliu Marcu, faţada principală şi sala de spectacole fiind refăcute în stil neobizantin.
Construită clasic, în stil „cutie italiană”, Sala mare are o capacitate de 600 de locuri, dispuse în stal, avanlojă, loje și balcoane, cărora li se adaugă 80 de locuri la galerie. Plafonul sălii, creație a pictorului și scenografului Theodor Kiriakoff, a fost împodobit cu fresce reprezentând personaje din basmele românești – Ileana Cosânzeana, Făt Frumos, Muma Pădurilor, Sfânta Vineri, dar și domnitorii Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare.
După două incendii și multiple lucrări de restaurare, această clădire continuă să fie un semn al victoriei pentru milioane de români, iar scena sa principală a găzduit de-a lungul anilor și va găzdui actori și cântăreți din întreaga lume.
Sursa video: Cyber-scanning.com
Noaptea Cercetătorilor Europeni la Târgu Neamț – Ateliere de robotică și alte activități interesante